Joi, la Istanbul, Rusia și Ucraina se vor întâlni pentru negocieri directe de pace – o primă întrevedere de acest tip după trei ani de conflict intens. Contextul acestor discuții este marcat de o dinamică diplomatică tensionată și presiuni internaționale semnificative.

Negocierile au fost propuse de Vladimir Putin, la scurt timp după întâlnirea sa din 9 Mai cu, liderul chinez, care a pledat pentru o pace „justă și echitabilă”. În aceeași zi, liderii statelor Uniunii Europene au efectuat o vizită la Kiev, unde au reafirmat sprijinul lor pentru Ucraina și au solicitat un armistițiu de 30 de zile. În caz contrar, UE și SUA au avertizat cu intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina și impunerea de noi sancțiuni economice asupra Rusiei.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că este pregătit să participe personal la discuțiile de la Istanbul și speră să aibă o întrevedere directă cu Vladimir Putin. Cu toate acestea, Rusia a respins propunerea unui armistițiu, continuând sa ucida oameni, declarând că este dispusă să negocieze fără precondiții iar punctul de plecare al discuțiilor sa fie Comunicatul de la Istanbul din martie 2022.

Cele mai importante prevederi ale documentul erau: Limitarea forțelor armate ucrainene – Rusia a solicitat limitarea armatei Ucrainene la 85.000 de soldați, Ucraina a respins aceasta propunere,  considerând-o periculoasă pentru securitatea națională. Neutralitatea permanentă a Ucrainei – Rusia a cerut ca Ucraina să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO și să nu găzduiască baze militare străine sau trupe pe teritoriul său. Ucraina a fost deschisă să accepte un statut de neutralitate, cu condiția obținerii unor garanții internaționale de securitate solide, similare cu articolul 5 al NATO. Garanții internaționale de securitate – Rusia a propus ca garanțiile de securitate pentru Ucraina să fie oferite de membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia. Adica fiind un stat agresor, să aibă dreptul de a bloca intervenția militară a celorlalte state în cazul în care tot Rusia va ataca Ucraina. NONSENS. Atunci negocierile au fost abandonate, în special după descoperirea masacrului de la Bucea.

În prezent, Rusia solicită recunoașterea anexării Crimeei și a teritoriilor ocupate din sud-estul Ucrainei, schimbarea guvernării de la Kiev și neutralitatea permanentă a Ucrainei – pe scurt capitularea Ucrainei. Prin urmare, Ucraina nu este de acord si cere retragerea completă a trupelor ruse, restabilirea integrității sale teritoriale din 1991, garanții de securitate și compensații pentru pagubele de război.

Pentru Rusia, aceste negocieri reprezintă o oportunitate de a legitima controlul asupra teritoriilor ocupate și de a simula un proces diplomatic, evitând noi sancțiuni. Ucraina, pe de altă parte, speră să obțină un sprijin internațional consolidat și garanții de securitate pentru a preveni alte atacuri.

Această întâlnire va duce la o soluție de pace sau va reprezenta doar o nouă etapă în războiul ruso-ucrainean? Rămâne de văzut.

Analiza elaborată de către expertul în relații internaționale, Grigore Guzun.

 

Distribuie articolul: