Integrarea europeană a Republicii Moldova va presupune oportunități concrete de dezvoltare regională, prin aderarea la politica de coeziune a Uniunii Europene. Această politică, care a demonstrat eficiență în reducerea disparităților regionale în țări precum România sau Polonia, va putea oferi Moldovei sprijin financiar, know-how și infrastructură pentru a reduce decalajele dintre zonele urbane și cele rurale.

Ce este politica de coeziune a UE și de ce contează pentru Moldova?

Politica de coeziune este principalul instrument al Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării echilibrate a tuturor regiunilor, având ca scop reducerea diferențelor economice, sociale și teritoriale. În perioada 2021–2027, bugetul total alocat politicii de coeziune este de aproximativ 392 miliarde de euro.

Prin aderare, Moldova ar deveni eligibilă pentru instrumente esențiale, precum:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – axat pe infrastructură, dezvoltare economică și sprijin pentru IMM-uri.

  • Fondul Social European Plus (FSE+) – destinat reducerii șomajului și sprijinirii incluziunii sociale.

  • Fondul de Coeziune – alocat statelor cu PIB sub 90% din media UE.

Cum ar putea beneficia Moldova de acest model?

Pentru Moldova, aderarea la politica de coeziune a UE ar însemna:

  • Investiții în drumuri, spitale, școli și infrastructură digitală, în special în zonele rurale.

  • Sprijin pentru modernizarea administrațiilor locale, în vederea unei absorbții eficiente a fondurilor.

  • Reducerea decalajelor semnificative dintre Chișinău și regiunile periferice, unde accesul la servicii de bază este limitat.

Conform Băncii Mondiale, aproape 60% dintre moldoveni locuiesc în zone rurale, multe dintre ele afectate de depopulare, infrastructură deficitară și acces limitat la servicii. Politicile de coeziune pot contribui direct la revitalizarea acestor comunități.

Pregătirea Moldovei pentru accesarea fondurilor europene

Pentru a beneficia de sprijinul european, Moldova trebuie să:

  • Îmbunătățească capacitatea administrativă la nivel local.

  • Dezvolte strategii regionale coerente, în linie cu obiectivele UE (inovare, sustenabilitate, digitalizare).

  • Alinieze cadrul legislativ și instituțional la cerințele europene privind transparența, concurența și eficiența în utilizarea banilor publici.

Desigur, integrarea în politica de coeziune presupune un proces riguros. Moldova va trebui să construiască structuri de gestionare a fondurilor, să formeze personal competent, să îmbunătățească procedurile de achiziții publice și să asigure transparență totală în utilizarea banilor. Însă experiența altor state arată că acest efort este nu doar posibil, ci și extrem de benefic.

România a avut un parcurs inițial dificil în perioada 2007–2013, cu o rată scăzută de absorbție a fondurilor, dar lecțiile învățate pot fi valoroase pentru RM. În perioada 2014–2020, rata de absorbție a fondurilor UE a depășit 90% în România, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

De exemplu în perioada 2014-2020, polonezii au accesat 23,6 miliarde de de euro fonduri europene pentru transporturi. De asemenea mii de unități medicale și școlare au fost renovate.

Dezvoltare cu impact local real

Politica de coeziune a UE este o punte către modernizarea infrastructurii, creșterea echității sociale și dezvoltarea economică echilibrată. Pentru Moldova, aderarea la UE înseamnă și accesul la un model testat de sprijin regional, cu beneficii concrete pentru comunități – de la modernizarea satelor și orașelor, până la crearea de noi locuri de muncă și creșterea nivelului de trai.

Integrarea în politica de coeziune a UE  înseamnă o transformare profundă a felului în care se dezvoltă comunitățile. Înseamnă ca primăriile din sate mici să poată accesa expertiză și sprijin pentru a construi drumuri moderne, școli dotate sau rețele de apă și canalizare. Înseamnă ca tinerii din raioane să nu mai fie nevoiți să plece din țară pentru un trai decent.

În România, acest tip de intervenții a schimbat realitatea multor orașe și sate. Orașe precum Alba Iulia, Oradea sau Cluj-Napoca au reușit, prin fonduri europene, să își regândească infrastructura, să investească în turism, IT și industrii creative și să atragă talente locale și internaționale. Același drum poate fi parcurs și de orașe ca Bălți, Ungheni sau Cahul, dacă sunt pregătite și susținute eficient.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și integrarea în politica de coeziune vor pune în mișcare aceste transformări. Este o șansă istorică de a construi o societate mai incluzivă, mai prosperă și mai unită – de la nord la sud și de la est la vest.

Materialul face parte din campania de informare realizată de Egalfem în cadrul proiectului „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Distribuie articolul: