Integrarea europeană a RM promite o transformare semnificativă în mediul de afaceri. Printre cei mai importanți beneficiari ai acestui proces se numără întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care formează coloana vertebrală a economiei naționale. Prin acces mai bun la finanțare, simplificarea reglementărilor și sprijin strategic pentru antreprenori, aderarea la UE ar putea accelera creșterea competitivității acestui sector vital.

Situația actuală a IMM-urilor în Moldova

Conform Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în 2023, în Moldova activau circa 63,300 de IMM-uri, reprezentând 99,2% din totalul întreprinderilor. Acestea contribuiau cu aproximativ 65,3% la ocuparea forței de muncă și cu 45% la valoarea adăugată brută a economiei.

Cu toate acestea, dezvoltarea lor este limitată de mai mulți factori:

  • Acces dificil la finanțare (în special pentru startup-uri);

  • Povară birocratică ridicată;

  • Infrastructură de suport slab dezvoltată (ex. incubatoare, parcuri industriale);

  • Acces limitat la piețele externe.

Reforma reglementărilor și climatului de afaceri

Un obiectiv-cheie în parcursul european al Moldovei este simplificarea mediului de reglementare, în conformitate cu cerințele acquis-ului comunitar (ansamblul de reguli, standarde și legislație pe care toate țările membre ale UE trebuie să le respecte). Asta implică nu doar armonizarea legislației, ci și digitalizarea serviciilor publice, reducerea birocrației și creșterea transparenței instituționale – factori esențiali pentru dezvoltarea unui sector antreprenorial dinamic.

România oferă un precedent valoros. Între 2007 și 2014, după aderarea la UE, România a urcat cu 12 poziții în clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale la capitolul „Facilitatea desfășurării afacerilor” (Ease Of Doing Business), în special datorită reformelor privind înregistrarea companiilor, reducerea numărului de proceduri pentru obținerea licențelor și îmbunătățirea sistemului fiscal.

După aderarea României la UE s-au deschis perspective noi pentru sectorul antreprenorial, concentrate în special pe stimularea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii prin promovarea cercetării, inovării și a accesului la fonduri nerambursabile. Pachetul amplu de politici și inițiative implementate a încurajat apariția unui număr tot mai mare de afaceri noi, contribuind, astfel, la consolidarea unui cadru normativ și fiscal favorabil, care a sprijinit expansiunea IMM-urilor, a susținut creșterea performanțelor acestora și a generat un climat antreprenorial din ce în ce mai activ și dinamic.

Pentru Moldova, lecția este clară: reformele structurale nu sunt doar o cerință de aderare, ci o oportunitate de a crea un mediu de afaceri mai prietenos, în care întreprinderile mici și mijlocii să se poată dezvolta, accesând piețe externe și asta contribuind la creșterea economică sustenabilă.

Accesul la finanțare: Fonduri europene și sprijin pentru dezvoltare

Unul dintre cele mai directe beneficii ale aderării este accesul la fondurile structurale și de coeziune europene. Valoarea totală a fondurilor alocate prin Programul Operațional Regional în perioada 2014–2020 s-a ridicat la 8,25 miliarde de euro, marcând o majorare substanțială de 76,8% față de bugetul disponibil în ciclul anterior de finanțare (2007–2013), ceea ce echivalează cu o creștere de aproximativ 3,54 miliarde de euro. Această evoluție reflectă angajamentul sporit al României de a stimula dezvoltarea regională și consolidarea mediului de afaceri prin sprijin financiar european mai consistent.

Pentru Moldova, aderarea la UE ar însemna eligibilitate pentru instrumente similare, precum:

  • Programul „Europa Digitală”;

  • InvestEU;

  • Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

În prezent, IMM-urile moldovenești au acces limitat la finanțări externe. Conform Băncii Naționale a Moldovei, numai 15% dintre firmele mici din
Moldova folosesc finanțare bancară, menționând lipsa garanțiilor ca principal obstacol.

Antreprenoriatul, inovarea și internaționalizarea

Un alt pilon important este sprijinul pentru antreprenoriat și inovare. În România în perioada post-aderare:

  • a fost creată rețeaua de incubatoare de afaceri;

  • au fost lansate programe precum Start-Up Nation și Diaspora Start-Up;

  • s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de IMM-uri.

Aceste transformări arată ce urmează, în mod firesc, și pentru Republica Moldova în procesul de integrare: un mediu propice pentru inițiative antreprenoriale, sprijinite de fonduri europene, infrastructură dedicată și politici care încurajează inovarea și extinderea pe piețele internaționale.

Provocări care trebuie depășite

În ciuda potențialului uriaș, succesul reformelor va depinde de:

  • capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor;

  • transparentizarea și depolitizarea accesului la finanțare;

  • reducerea corupției la nivel local;

  • pregătirea resurselor umane (management, digitalizare, internaționalizare).

Aderarea la UE ar putea redefini complet perspectivele IMM-urilor din Moldova. Prin crearea unui mediu prietenos pentru afaceri, acces mai bun la finanțare, digitalizare și conectare la piața europeană, întreprinderile mici și mijlocii vor avea oportunitatea să devină motoare reale ale dezvoltării economice.

Experiența României arată că integrarea europeană poate aduce beneficii tangibile pentru acest sector – dar doar dacă reformele sunt implementate coerent, iar politicile publice sunt orientate spre susținerea antreprenorilor, nu spre menținerea status quo-ului birocratic.

Materialul face parte din campania de informare realizată de Egalfem în cadrul proiectului „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Distribuie articolul: