Dacă Europa este marginalizată în negocieri, Moldova riscă să rămână într-o zonă incertă, dependentă de promisiuni vag formulate și fără garanții de securitate. Aceasta este concluzia unei analize realizate de expertul Andrei Curăraru, publicată de WatchDog, despre impactul negocierilor dintre SUA și Rusia în legătură cu un posibil acord de pace pentru Ucraina.

 

„SUA și Rusia au stat la aceeași masă și au început să traseze viitorul regiunii. Fără Ucraina, fără Europa, fără aliați. Discuțiile au durat patru ore și jumătate, iar în final s-a vorbit despre „pace”, dar s-a negociat despre bani și influență. Secretarul de Stat Marco Rubio, Consilierul pentru Securitate Națională Mike Waltz și negociatorul Steve Witkoff au discutat cu Serghei Lavrov și consilierul prezidențial Iuri Ușakov despre „normalizarea relațiilor diplomatice” și „oportunități economice post-conflict”. Tradus din limbaj diplomatic: SUA testează disponibilitatea Kremlinului pentru un armistițiu, iar Rusia vrea ridicarea sancțiunilor și o reasigurare că va putea rămâne în teritoriile ocupate. Kirill Dmitriev, negociatorul rus, a spus-o clar – discuțiile economice s-au purtat separat. Asta înseamnă că Moscova sondează dacă SUA sunt gata să redeschidă piețele de energie și investiții, iar Trump se gândește deja la beneficiile unui mare „deal” cu Rusia.

Între timp, Europa a reacționat. Cu o zi înainte, pe 17 februarie, Emmanuel Macron a convocat un summit la Paris cu Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Pedro Sánchez și lideri NATO. A fost o întâlnire de urgență, pentru că europenii au înțeles că Washingtonul și Moscova discută deja fără ei. Oficial, au promis mai mulți bani pentru apărare și și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev. Neoficial, au încercat să afle cât de departe e dispus Trump să meargă în aceste negocieri. Tusk a respins ideea trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, Meloni a cerut ca Europa să nu fie exclusă din negocierile post-conflict. Dar realitatea este că, în această etapă, Europa doar reacționează, fără un plan de acțiune unitar.

Între timp, Fox News a dezvăluit că SUA și Rusia au convenit asupra unui plan în trei pași pentru încetarea conflictului. Mai întâi, o încetare a focului. Apoi, organizarea alegerilor în Ucraina, iar abia la final, un acord de pace. Această schemă este profund controversată – Rusia speră ca un nou președinte ucrainean să fie mai „flexibil”, iar Trump pare dispus să accepte orice rezultat, chiar și dacă un candidat pro-rus ar câștiga. Europarlamentarul Serghei Lagodinski a numit acest plan „un cadou pentru Putin”, iar reacția Kievului este clară: alegerile nu pot avea loc decât 6 luni după ridicarea stării de război.

Washingtonul, însă, presează. Marco Rubio a declarat astăzi că „toate părțile trebuie să fie de acord cu soluția” pentru Ucraina, dar nu a spus nimic despre rolul Europei în acest proces. În același timp, negociatorul american Mike Waltz a fost mai tranșant: „Trump vrea să se miște foarte repede. Se vor discuta teritoriile și garanțiile de securitate.” Este clar că administrația americană vrea un acord rapid, chiar dacă asta înseamnă concesii.

Asta nu înseamnă că Europa va sta deoparte. Deocamdată, SUA și Rusia par să negocieze fără constrângeri, dar când europenii și britanicii înțeleg că sunt excluși din joc, acest cuplu fericit se va destrăma rapid. Washingtonul poate juca deschis cu Rusia acum, dar odată ce Europa decide, răspunsul va fi clar și fără ezitare. Asta a subliniat și președintele Consiliului European, António Costa, care s-a întâlnit astăzi cu Generalul Kellogg: „Pacea nu poate fi doar un simplu armistițiu, ci un acord care să asigure o securitate reală pentru Ucraina și Europa.” În culise, oficialii europeni pregătesc măsuri economice suplimentare pentru a sancționa orice încercare a Rusiei de a transforma acest armistițiu într-o victorie strategică.

Pentru Moldova, miza este enormă. Dacă Rusia reușește să înghețe conflictul în Ucraina pe termen lung, fără garanții clare pentru Kiev, asta înseamnă un model validat internațional pentru Transnistria. Dacă Trump decide să relaxeze sancțiunile, banii pentru rețelele rusești din Chișinău vor începe să curgă din nou. Dacă Europa e marginalizată în aceste negocieri, Moldova rămâne într-o zonă gri, dependentă de promisiuni vagi și fără garanții de securitate. În acest context, Chișinăul trebuie să accelereze reformele necesare pentru integrarea europeană, să își întărească poziția diplomatică și să își securizeze sursele de finanțare pentru a evita o destabilizare orchestrată de Moscova.

Întrebarea nu mai este dacă SUA și Rusia pot ajunge la un compromis, ci dacă Europa va accepta să fie pusă în fața faptului împlinit. Iar pentru Chișinău, acum nu mai e momentul pentru neutralitate diplomatică. Cine nu e la masă, va fi pe meniu.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: