Pe fundalul miilor de oameni uciÈ™i, a oraÈ™elor distruse È™i a milioanelor de refugiaÈ›i – toate consecinÈ›ele evidente ale războiului adus pe pământul nostru de către Rusia – nu trebuie să uităm că războiul a provocat È™i un imens prejudiciu mediului înconjurător ucrainean. Acest lucru afectează direct calitatea È™i durata vieÈ›ii ucrainenilor, precum È™i perspectivele economice ale țării noastre. Va trebui să depășim È™i consecinÈ›ele ecologice ale războiului după încheierea acestuia, iar cele mai acute probleme trebuie să fie rezolvate chiar acum.

Poate vă amintiți imediat despre minarea terenurilor, distrugerea barajului Kahovska sau amenințarea pe care o prezintă rușii pentru centrala nucleară de la Zaporijjea. Dar, de fapt, consecințele ecologice ale războiului sunt mult mai extinse. Prejudiciul legat de distrugerea mediului natural al Ucrainei cauzat de Rusia este evaluat la miliarde de dolari, iar daunele aduse securității și sănătății oamenilor sunt greu de măsurat în bani.

Giganții industriali distruși, pădurile defrișate, solul contaminat cu mine și proiectile, minele de cărbune inundate, construcțiile distruse, animalele moarte și plantele distruse sunt consecințele directe ale agresiunii rusești. Războiul din Ucraina se desfășoară pe una dintre cele mai industrializate și poluate zone din lume. Pericolul ecologic cu care se confruntă Ucraina ca urmare a conflictului armat este accentuat și de ponderea semnificativă a industriei în structura economiei noastre.

Moștenirea grelei industrii sovietice a fost deja o catastrofă pentru mediul înconjurător și sănătatea cetățenilor, dar invazia rusă risca să aducă și mai mult rău naturii. Este tocmai consecințele ecologice ale războiului care sunt o dovadă strălucită că războiul va afecta viața de zi cu zi a ucrainenilor mulți ani de acum înainte.

De la începutul războiului, bombardamentele rusești creează riscul de scurgere a aproape 6 miliarde de tone de deșeuri acumulate.

Acțiunile rusești creează riscul de scurgere a deșeurilor lichide formate în minele de cărbune, întreprinderile chimice și alte sectoare ale industriei grele. De la începutul războiului, bombardamentele rusești pun în pericol scurgerea a aproape 6 miliarde de tone de deșeuri acumulate, în principal în regiunea Donbas. Aceeași situație se aplică și deșeurilor solide din industria grea, în care metalele grele reprezintă o parte semnificativă.

Poluarea apei și a solului nu afectează doar regiunea Donbas, ci întreaga Ucraină. Bombardamentele rusești asupra depozitelor de petrol și combustibil, rafinăriilor, întreprinderilor industriale și centralelor electrice duc la emisiile de substanțe toxice în atmosferă. Substanțele poluante ajung în sol și apă, intensificând daunele ecologice. Solurile ucrainene suferă de pe urma rachetelor, bombelor, a proiectilelor și incendiilor. Apa poluată îmbolnăvește solul, iar sedimentele din aerul poluat acoperă câmpiile ucrainene din Est și Sud. Aproape o pătrime din teritoriul Ucrainei este într-o anumită măsură minat.

Acțiunile militare în zonele marine ale Mării Negre și Mării Azov provoacă, de asemenea, daune semnificative ecologiei acestor mări

Distrugerea Hidrocentralei Kahovska — unul dintre cele mai mari “crimine” legate de apă ale Rusiei — reprezintă una dintre cele mai mari catastrofe tehnologice ale ultimului deceniu, nu doar în Ucraina, ci în întreaga lume. Pe lângă pierderea de vieÈ›i È™i inundarea a zeci de localități, zeci de kilometri de teritoriu ucrainean au fost distruse, iar biodiversitatea acestor zone a fost compromisă. Este un act de ecocid. Nu numai ecosistemele dulcicole suferă. AcÈ›iunile militare în Marea Neagră È™i Marea Azov cauzează, de asemenea, daune semnificative ecologiei acestor mări, care oricum au suferit din cauza activității umane nepăsătoare.

Războiul reprezintă o amenințare directă la adresa biodiversității. Catastrofa rezultată din explozia teroristă a Hidrocentralei Kahovska nu este singura care reprezintă o amenințare pentru flora și fauna Ucrainei. Zeci de mii de animale, inclusiv rare și aflate în pericol de dispariție, au murit în timpul acțiunilor militare din regiunile Kiev, Cernihiv și Sumî. Mai mult ca sigur, mai multe vor muri în urma contactului cu mine și alte muniții, precum și ca urmare a poluării apei și a solului.

Rusia continuă să reprezinte și să mențină la un nivel constant ridicat o amenințare radiologică. La începutul invaziei, ocupanții au capturat centrala nucleară de la Cernobîl, iar zona de excludere a fost sub ocupație mai mult de o lună. Nu au existat consecințe semnificative, dar în același timp, rușii au capturat și centrala nucleară de la Zaporojie, care se află încă sub controlul ocupanților. Energoatomul a declarat în repetate rânduri că rușii, intenționat sau nu, încalcă condițiile de exploatare a centralei. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității ecologice a Ucrainei, Europei și chiar a Rusiei.

Incendiile de la centralele termoelectrice conduc la emisii uriașe de substanțe poluante în atmosferă și în apa înconjurătoare

Terorismul energetic al Rusiei poartă riscuri ecologice semnificative și dincolo de amenințarea atomică. Sistemul de termocentrale este vulnerabil ecologic. Deoarece incendiile de la termocentrale conduc la emisii uriașe de substanțe poluante în atmosferă și în apă. În plus, zeci de mii de generatoare pe benzină și alte carburanți fosili, care au funcționat forțat în întreaga iarnă trecută și vor funcționa și în acest an, au provocat, de asemenea, daune ecologice majore. Mai ales în marile orașe.

Ceea ce am enumerat sunt doar câteva dintre punctele cele mai evidente È™i sistemice ale daunelor pe care ruÈ™ii le-au provocat naturii ucrainene È™i calității vieÈ›ii ucrainenilor. Această listă poate continua la nesfârÈ™it. Rusia a reuÈ™it să adauge la genocid, crime împotriva umanității, război agresiv È™i crime de război – pentru prima dată în istorie – ecocidul, ca unul dintre principalele crime ale agresorului.

Pentru a depăși toate consecinÈ›ele agresiunii ruseÈ™ti pentru ecologia Ucrainei È™i a Europei, va fi necesară o politică consecventă din partea statului ucrainean È™i a instituÈ›iilor europene. Deoarece Ucraina nu va putea face față singură acestei sarcini. Deja acum avem un semnal pozitiv în această privință – politica europeană de transformare verde, care face parte din “Acordul verde” al UE, prevede cheltuieli de un trilion de euro. AceÈ™ti bani vor fi folosiÈ›i pentru modificări în economie È™i energie pentru a reduce emisiile È™i pentru a diminua nivelul poluării mediului până în 2050. Comisia Europeană – organismul executiv superior al UE – doreÈ™te să alăture Ucrainei acest program. Ceea ce este cel mai important pentru noi acum este să ne apărăm de agresorul rus. Și atunci vom putea vindeca rănile provocate de acest război.

Aleksandr Katsuba – antreprenor ucrainean, expert în domeniul energetic, proprietar al companiei Alpha Gas

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: