În mijlocul unei crize umanitare, sprijinul internațional poate aduce o rază de speranță și o schimbare semnificativă în viețile celor afectați. Un exemplu clar în acest sens este ajutorul generos oferit de poporul ceh în cadrul Proiectului „Extinderea SOS Autism medical, educațional și servicii sociale pentru refugiații ucraineni”. Am avut ocazia de a discuta cu Victoria Secu, directoare executivă AO FCPS, care ne-a oferit o privire profundă asupra modului în care acest sprijin a influențat comunitățile vulnerabile de ucraineni din Criuleni.

Cum a contribuit ajutorul poporului ceh în cadrul Proiectului „Extinderea SOS Autism medical, educațional și servicii sociale pentru refugiații ucraineni” la asistarea copiilor ucraineni și moldoveni din spațiul ocupațional al FCPS și școala din comuna Bălțata, raionul Criuleni?

Ajutorul poporului ceh a venit într-un moment foarte oportun și necesar. Le mulțumim, poporului ceh și bunilor noștri parteneri de la „SOS Autism” pentru implicare și flexibilitate în implementarea unui proiect atât de complex și care necesită sincronizare și multă logistică. Formatul complex al acestuia, acoperit prin servicii de suport, ajutor umanitar și echipamente, produse de primă necesitate a ajutat peste 500 de familii refugiate, nu doar din raionul Criuleni, dar și din raioanele Anenii Noi, Comrat și Anenii-Noi.

Ce urmează după încheierea proiectului, și care sunt perspectivele de continuare a sprijinului acordat de poporul ceh pentru comunitățile vulnerabile din Criuleni și din Republica Moldova?

Vom continua să fim alături de cetățenii ucraineni, care au decis să rămână în țara noastră. Să le livrăm servicii de suport pentru incluziune. Să dezvoltăm parteneriate care să ne ajute în acest sens. Sperăm mult ca proiectul „Extinderea SOS Autism medical, educațional și servicii sociale pentru refugiații ucraineni” să continue, pentru a nu pierde investițiile obținute până în momentul de față, în special serviciile de suport psihologic, precum și jocuri logopedice, care sunt foarte importante pentru procesul de intervenție recuperatorie, adaptare, incluziune educațională și cea comunitară.

În ce măsură activitățile în aer liber, de agrement și odihnă activă au facilitat interacțiunea și integrarea copiilor ucraineni în comunitatea din Criuleni?

Irina Andreev, pedagogă: „Participarea la activități în aer liber îi aduce pe copiii ucraineni în contact direct cu copiii moldoveni. Aceasta le oferă oportunitatea de a-și face noi prieteni și de a dezvolta legături sociale. Această interacțiune și jocul comun le oferă copiilor oportunitatea de a depăși bariera de comunicare și culturală, își pot construi relații de prietenie, care sunt esențiale pentru integrare și adaptare.”

Ce progrese s-au înregistrat în asistența logopedică și cum au fost adaptate programele pentru a răspunde nevoilor individuale ale fiecărei familii de refugiați ucraineni?

Elvira Bulgac, logopedă: „Ședințele logopedice cu copiii ucraineni au început într-un stil clasic. Copiii au făcut cunoștință, iar în acest răstimp am reușit să fac o evaluare inițială a limbajului copiilor, pentru a putea pune, în final, un diagnostic logopedic. La ședințe vin copii începând cu vârsta de 4 ani până la 12 ani. Toate ședințele conțin exerciții logopedice specifice fiecărei tulburări de vorbire. Pe parcurs, m-am străduit ca aceste activități să fie cât mai variate și distractive, astfel încât beneficiarii noștri să vină cu drag. Ne-am străduit să stabilim relații bune cu ei și astfel să corectăm și să stimulăm ușor, prin joc, vorbirea. În prezent, fac ședințe logopedice individuale cu 6 copii ucraineni. Se văd rezultatele muncii depuse. Copiii mai mici, care nu vorbeau deloc, au început să spună cuvinte și propoziții simple. Copiii mai mari pronunță sunetele mai clar. Pe lângă faptul că copiii vorbesc mai corect, au căpătat încredere în forțele lor și au scăpat de frustrările acumulate.”

 

Ce tipuri de activități de agrement, relaționare și comunicare au fost organizate pentru copiii ucraineni și moldoveni beneficiari ai acestui proiect?

Ina Cazacu, psihologă: „Toate activitățile realizate pentru copiii refugiați au fost centrate pe satisfacerea nevoilor lor, dar și a părinților. Astfel, au fost realizate activități de grup cu implicarea copiilor refugiați și copiilor din Republica Moldova, centrate pe dezvoltarea psiho-emoțională, crearea unui mediu sigur și favorabil pentru comunicare și interacțiune socială, dezvoltarea personală prin conștientizarea valorilor personale și de familie, dezvoltarea încrederii în sine. Totodată, au fost realizate și discuții individuale cu părinții copiilor refugiați, privind rolul parental în satisfacerea nevoilor copiilor și asigurarea confortului emoțional pentru dezvoltarea lor armonioasă, depășirea stresului în procesul de incluziune socială. Pentru a dezvolta un mediu familial prietenos copiilor refugiați, au fost realizate activități distractive comune, cu participarea părinților și copiilor, în cadrul școlii de vară. Grație acestor activități, participând împreună la realizarea unor sarcini, în ateliere artistice, jocuri în aer liber, copiii au comunicat activ cu părinții și s-au simțit valorizați, importanți și în siguranță.”

Cum a sprijinit consilierea psihologică din cadrul proiectului dezvoltarea personală și coeziunea socială a copiilor ucraineni și a părinților lor, mai ales în contextul protecției temporare oferite de FCPS?

Activitățile de asistență psihologică au fost oferite atât copiilor refugiați, cât și părinților lor, în cadrul activităților de grup și în consilierii individuale pentru cazuri concrete. Activitățile de grup cu copiii s-au concentrat pe asigurarea unui mediu sigur, de acceptare, înțelegerea și exprimare a emoțiilor, dezvoltarea imaginii de sine, dezvoltarea relațiilor de prietenie cu copiii din Republica Moldova, încurajarea și valorificarea personalității fiecărui copil prin jocuri de comunicare, autoapreciere, prezentare și interacțiune socială. Consilierea individuală cu părinții s-a concentrat pe cazuri concrete, în situații în care copiii manifestau anumite frici, dificultăți în interacțiunea cu alți copii, probleme în gestionarea emoțiilor și comportamente abatante, cum ar fi hiperactivitatea, concentrarea defectuoasă în sarcinile școlare sau acasă, izolarea și dependența de gadgeturi, refuzul de a se implica în activități și de a interacționa cu alți copii.

Prin eforturile lor, poporul ceh și partenerii de la „SOS Autism” au demonstrat că solidaritatea și sprijinul internațional pot schimba vieți. Proiectul „Extinderea SOS Autism medical, educațional și servicii sociale pentru refugiații ucraineni” nu este doar o serie de acțiuni, ci un angajament profund față de comunitățile vulnerabile. Doamna Victoria Secu ne amintește că astfel de inițiative sunt esențiale pentru crearea unui viitor mai bun și pentru construirea unui mediu în care fiecare individ se simte valorizat și sprijinit.

Acest articol este realizat în cadrul Proiectului „Extinderea SOS Autism medical, educațional și servicii sociale pentru refugiații ucraineni”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin intermediul Ambasadei Republicii Cehe din Republica Moldova și implementat de Asociația Obștească SOS Autism.

Distribuie articolul: