Sărbătorile sunt pe placul moldovenilor. Găsim motiv de sărbătoare mai mereu și ne place să ne petrecem timpul util, frumos și tot restul. Găsim motive de sărbătoare mai mereu: fie că e ziua de naștere a copilului, e Sfântul X și hai să facem ceva, ori de ce nu, ne căsătorim și vrem nuntă mare, frumoasă și pompoasă. 

Doar odată în viață ne căsătorim, nu-i așa? Și nunta ar trebui să fie cel mai memorabil eveniment din viața noastră. Respectiv, căutăm un local bun, fotografi, muzicanți buni și neapărat invităm multă lume.

Dar inviți multă lume la nuntă pentru ce? Ca să te dai mare și tare ori poate pentru că ai dori, de fapt, un eveniment plăcut inimii tale alături de cei dragi cu care te vezi mai mereu?

Sunt cazuri când omul nu vorbește cu tine 3-5 ani și cu câteva luni înainte de nuntă, își amintește de tine. Te sună ca să îți ofere invitația la nuntă. Persoana în cauză nu a avut timp pentru tine să îți mai scrie un mesaj de bună ziua și să întrebe ce mai faci, ori să îți transmită un mesaj de felicitare cu ocazia zilei de naștere, Paște ori Crăciun, dar când are nevoie, își amintește de tine.

Poți înțelege că timpul e limitat, ești ocupat, ai un serviciu și când ajungi acasă obosit/ă, vrei să mănânci ceva și să te odihnești. Dar… Mereu există un dar.

Dacă ții la o persoană, mereu vei găsi timp pentru a întreba ce mai face ori a transmite un mesaj de felicitare. Important e că pe rețelele de socializare vezi cum X, Y ori Z merge în oraș cu prieteni, felicită prieteni, dar tu ești inexistent pentru el/ea. Contezi doar când vine vorba de nuntă.

În contextul migrației masive a tineretului din Republica Moldova, de asemenea, poți înțelege că odată omul plecat în Anglia, Franța, Germania ori altă țară, acolo e alt ritm de viață, altă cultură, diferență de fus orar etc. Dar, te surprinde că abordezi persoana și vorbește cu tine foarte distanțat, vag. Motivează că este ocupat.

De ce n-aș fi și eu ocupat când vine vorba de invitația la nunta ta? Când ești sunat de persoane cu care nu ai vorbit mai deloc 3-5 ani, evident că o să refuzi invitația la nuntă. Nu-ți rămâne decât să-i dorești casă de piatră și numai bine, dar menționezi că nu poți merge la marele eveniment din viața lui/ei.

Partea bună e că unii mai recunosc faptul că nu ai vorbit în acești ani și te înțeleg de ce îi refuzi invitația.

O persoană care s-a stabilit cu traiul undeva în Spania, îmi zice că iată, se căsătorește, dar nu are pe cine invita la nuntă. O întreb deja:

– Dar tu ai comunicat cu oamenii din anturajul tău, chiar dacă ești stabilită cu traiul în Spania? Măcar la sărbători să le scrii un mesaj de felicitare.

– Nu, nu am vorbit cu nimeni din anturajul meu de cunoscuți și prieteni!

– Păi ce așteptări mai poți avea în așa context? 

Iată așa lumea își amintește de tine doar când au nevoie. Poți înțelege că trăim alte timpuri. Odată plecat din țară, omul se schimbă, relațiile se răcesc, mai ales dacă nu menții legătura.

Dar ce motivație poți avea să mergi la o nuntă dacă nu ai vorbit cu omul timp de aproximativ 5 ani? Timpul contează, valoarea umană contează, un mesaj de „bună ziua” din când în când contează, chiar dacă e spus de la distanță.  Chiar dacă o să recunoști la final gen „adevărul e că nici noi nu am vorbit de foarte mult timp”, deja nu mai contează asta. Contează să comunici. Oricât de ocupat nu ai fi, dar dacă ai plăcere de om, găsești timp de discuții măcar din când în când.

În secolul XXI, deși trăim vremurile tehnologiilor moderne, oricum, suntem distanțați unii de alții. Ne amintim unii de alții doar la necesitate.

Invitațiile la nuntă se fac în contextul în care discuți cu adevărat cu oameni din anturajul tău. Da, nu poți avea mii de prieteni, chiar dacă ai plecat în altă țară. Dar o relație de prietenie se menține din ambele părți. Mereu! Nu doar când ție îți trebuie.

Chiar și dacă ți s-a scris într-un moment în care ești ocupat cu adevărat, poți reveni la discuție într-o altă zi. Atunci când abordezi o prietenă de câteva ori și de fiecare dată îți spune că e ocupată, deja lasă impresia că nici nu vrea să audă de tine.

De ce n-aș face și eu la fel?

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: