Privind la televizor, stând la birou cu ochii pe computer, stând la blatul din bucătărie sau chiar mergând. De câte ori ai luat micul dejun sau prânzul așa, în grabă, fără să-ți acorzi câteva minute să savurezi ce ai în mâini sau în farfurie?

Ritmul amețitor al vieții de zi cu zi și uneori pur și simplu obișnuință pură ne determină să mâncăm foarte repede. Și deși mulți oameni sunt atenți la ce tip de mâncare își pun în gură, fie că este vorba de greutate sau de sănătate, au tendința să se gândească mai puțin -sau deloc- la viteza cu care mâncăm mâncarea.

Cu toate acestea, ritmul aportului are un impact direct asupra sănătății noastre, deoarece afectează o serie de proprietăți ale alimentelor, precum și modul în care organismul răspunde la acestea.
Mâncatul rapid sau încet „modifică nu numai viteza cu care alimentele intră în stomac, ci și viteza cu care intră în tractul gastro-intestinal”, explică dr. Sarah Berry, expert în nutriție în domeniul sănătății cardio-metabolic de la King’s College. Londra.

„Și asta este foarte important pentru că are un efect de ondulare asupra eliberării multor hormoni care îți spun cât de săturat ești, cât de foame ești și sunt, de asemenea, implicați în modul în care organismul tău va procesa alimentele”, adaugă el.

Aceeași mâncare, rezultate diferite
Una dintre cele mai vizibile diferențe este că oamenii care mănâncă mai repede tind să fie supraponderali, să aibă o acumulare mai mare de grăsime în jurul taliei și să aibă niveluri mai mari de colesterol LDL (colesterolul pe care îl cunoaștem drept „rău”).

Cei care mănâncă rapid sunt adesea supraponderali.

Acest lucru se datorează faptului că au tendința de a consuma mai multe calorii – 100 până la 200 în plus – care contribuie la creșterea în greutate, în comparație cu cei care mănâncă mai încet.

„Când mănânci mai încet, există o creștere a ceea ce numim hormoni de sațietate (PYY, GLP1) care spun corpului tău „hei, ești sătul”, notează Berry.

În același timp, are loc o „reducere a așa-numiților hormoni ai foamei (grelină), iar acest lucru limitează dorința de a mânca mai mult”, adaugă cercetătorul.

Cum este posibil ca aceeași masă să aibă un impact atât de diferit prin schimbarea doar a vitezei de aport?

Potrivit lui Berry, există două motive.

Primul este că semnalele de sațietate durează între 5 și 20 de minute până ajung la creier, așa că dacă mănânci rapid, întrucât aceste semnale nu au ajuns, poți continua să mănânci fără să-ți dai seama că ai mâncat suficient.

Al doilea este că, mâncând încet, „eliberarea de nutrienți în intestin este mai lentă și asta înseamnă că există o eliberare mai susținută și mai prelungită a hormonilor care vă spun că sunteți sătul și o suprimare mai lungă a hormonilor. foame că îți spun să mănânci”.

Glucoză
Pentru a demonstra diferențele derivate din viteza de ingerare, Berry a efectuat un experiment cu corespondentul BBC pentru sănătate și știință, James Gallagher. După ce i-a pus un monitor pentru măsurarea concentrației de glucoză din sânge, i-a cerut să mănânce exact același lucru timp de două zile (un mic dejun cu cereale și fructe, un prânz cu salată însoțită de pâine și o cină cu pui cu legume), o zi. a unuia foarte lent, iar celălalt mult mai rapid.

Este important să încerci să iei o pauză pentru a mânca și să nu o faci repede în fața computerului.

La analizarea rezultatelor s-a observat că răspunsul a fost mult mai mare în ziua în care a mâncat rapid.

„Atunci când mănânci mult mai repede, carbohidrații stimulează eliberarea de insulină, dar insulina nu este eliberată suficient de repede pentru a elimina glucoza din sânge, așa că are un răspuns mai mare atunci când mănânci rapid. „Și acest lucru este important pentru că știm că aceste creșteri mari ale glicemiei, dacă sunt repetate în exces de-a lungul anilor, pot crește riscul de diabet de tip 2, boli vasculare și alte complicații metabolice”, spune Berry.

Dacă obișnuiești să mănânci repede, schimbarea obiceiului nu este ușor, dar unul dintre cele mai eficiente trucuri este să pui tacâmurile pe farfurie între mușcături. Un altul este să faci un efort conștient de a-ți mesteca mai mult mâncarea. Și în sfârșit, o altă recomandare care are și multe alte beneficii este reducerea cantității de alimente ultraprocesate în favoarea celor mai puțin procesate.

Acest lucru se datorează faptului că textura este de obicei mai moale în alimentele foarte procesate, iar această diferență de textură face ca acestea să fie consumate la o viteză mai mare (între 30% și 50% mai rapid).

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: