Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cartier, organizează întâlnirea din iunie în cadrul Proiectului cultural CARTEA DESCHISĂ: SCRIITORI FĂRĂ FRONTIERĂ.

Invitatul lunii iunie este poetul și traducătorul, jurnalistul francez și diplomatul, originar din România, Dinu FLAMÂND. În cadrul evenimentului se vor organiza două întâlniri.

Miercuri, 28 iunie, la ora 16.00, în Sala galbenă a Muzeului Național al Literaturii Române, se va desfășura seara de dezbateri cu tema „Forme de manifestare ale eului – poezie și traducere, jurnalism și diplomație”, moderată de directorul muzeului, Maria Șleahtițchi.

Joi, 29 iunie, la ora 18.15, la Librăria din Centru, va avea loc „O seară de poezie cu Dinu FLAMÂND: lecturi și dialog”, moderată de redactorul-șef al Editurii Cartier, Emilian Galaicu-Păun. Intrarea este liberă.

Dinu FLĂMÂND (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud, România) este poet, eseist și traducător. A activat ca jurnalist francez și diplomat. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, membru fondator al cenaclului și revistei „Echinox”. În anii ’80, a plecat din România și s-a refugiat la Paris, denunțând regimul comunist din România. Locuiește în Franța până în 2010. A ocupat funcții în diplomația română. Ca poet și traducător, a fost apreciat cu mai multe premii naționale și internaționale.

OPERA

A debutat în anul 1971, cu volumul de versuri „Apeiron” (Editura Cartea Românească), după care au urmat alte peste douăzeci de cărți, între care: „Poezii” (1974); „Stare de asediu” (1983); „Viață de probă” (1998); „Dincolo”/ „De l’autre côté”, ediție bilingvă româno-franceză (2000); „Opera poetică”, 2 vol. (2007); „Stive de tăcere” (2011); „Veghea și Somnul, un an de sonete” (2016); „Om cu vâslă pe umăr” (2020); „Scaun la fereastră. Lisabona, jurnal de carantină, 2020-2021” (2022) ș.a.

Opera poetică a lui Dinu Flămând a fost tradusă în peste zece limbi ale lumii (spaniolă, franceză, engleză, portugheză, germană, neogreacă, macedoneană etc.) și numără 27 de titluri.

Scriitorul a semnat de asemenea eseuri critice, între care: „Introducere în opera lui G. Bacovia” (1979); „Intimitatea textului” (1985) ș.a.

Dinu Flămând desfășoară o impresionantă activitate de traducător din limbile spaniolă, franceză, engleză, italiană și portugheză. A semnat varianta românească a cărților lui Fernando Pessoa, Pablo Neruda, António Lobo Antunes, Luis García Montero, Marco Lucchesi, Marco Lucchesi, César Vallejo, Martin Booth, Umberto Saba, Jean-Claude Guillebaud, Samuel Beckett, Mario Luzi ș.a.

***

BĂIATUL CU SALAMANDRA

Când ierburile fierb către albastru

ies salamandre timpurii;

eşti bun

căci zeul ierbii ţi se urcă-n palmă

şi-n guşa lui simţi cum se zbate viaţa.

C-o salamandră înverzeşti cetatea

şi fierul se amestecă din ochi în sânge,

mai limpede să poţi vedea prin sânge

întoarcerea privirii dinspre moarte.

Soseşti împodobit cu salamandre

şi ţii reptila verde lângă buze,

atât de mult, că respiraţi spasmodic

parcă izbind cu valuri verzi de sânge.

Iar pielea are gust de clorofilă

cum îi adulmeci mersul

şi-i destul

c-o salamandră-n palmă să priveşti

întreaga viaţă ce ţi se întâmplă…

Pe negândite cum te-ntorci deodată

spre cel ce tace.

POEMUL FASTUOS

Singurătatea în adâncul retoric

tristețe de apă, nevorbitoare

— cu gura la gura înecatului sorbi

din el aer de sânge și apă.

Cu ochii deschiși în adâncul retoric

unde stă un poem fastuos.

Cu ochii larg deschiși spre fuioarele frazelor

Ultima vorbă a înecatului

bulbucește la suprafață într-o limbă străină.

UN S ÎNTORS

Un S întors, îl știu, un S întors

tăiai un S și-n grinzile de casă

și crucea parcă o făceai întoarsă

o singură mișcare: frunte…umăr

pe pieptul tău un mare S întors.

Așa scriai și N-ul, tot întors

„SUNT SÃNÃTOS” – ai scris atunci scrisoarea,

târziu de tot se risipea războiul

și te-ai întors tot cu un S întors.

Mai ai prin mâna stângă-un drum de glonte

pe unde fuge frigul și uitarea

și mă întrebi dacă va fi război

și-aș vrea să-ți scriu că nu, cu N întors

cum stă-n naivul alfabet? SPERANȚA!

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: