Cel mai iubit dintre pământeni este romanul capodoberă a autorului Marin Preda și a literaturii române. Romanul este o frescă socială, care pune accentul pe drama intelectualului prins în vâltoarea istoriei. Prozatorul conturează problemele României comuniste și reușește să arate defectele regimului. Victor Petrini este un intelectual, care vrea să-și păstreze principiile, rămânând loial filosofiei, chiar dacă este persecutat.

Ultimul roman al lui Marin Preda a fost publicat în 1980 și are III volume.  Lupta filosofului Petrini reflectă tragedia intelectualilor, care sunt prinși într-un regim totalitar. Regimul comunist e un Procust, care torturează intelectualii pentru ca aceștia să încapă pe ,,patul ideologiei”. Curajul și determinarea personajului-narator, însă, sunt de neclintit și acesta reușește să rămână fidel principiilor sale.

Vă recomand să citiți acest roman. Ca să vă conving, vă prezint câteva citate.

  • Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător.

  • Familiile se sting şi ele, uneori atât de repede încât se justifică pe deplin existenţa acelor artişti care se lasă devoraţi de demonul creaţiei şi nu mai au timp, sau nu-i mai interesează să se lase ispitiţi de perpetuarea fiinţei lor efemere, posedaţi de ideea durabilităţii ei în spirit.

  • Căci cultura e o formă de viaţă, prin care o colectivitate umană îşi exprimă forţa creatoare.

  • În realitate, dacă eşti sănătos, lenea e o mare dulceaţă şi e un produs natural al amintirii paradisului.

  • E în noi un animal care ne muşcă mortal, cumplit, cu atât mai tare cu cât iubim mai mult şi eu n-am ştiut să mă păzesc, sau mai bine zis n-am ştiut să răspund la întrebarea: ce e cu acest animal, ce caută în noi şi ce legătură are el cu dragostea?

  • Iar când faci dragoste moartea îşi ia tălpăşiţa.

  • Viaţa e uitare de sine!

  • Ispita lucidităţii care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubeşte cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi.

  • Omul e făcut să trăiască şi dacă nu şi-ar uita ororile de care este responsabil ar trebui să se sinucidă.

  • O viaţă este totul şi felul cum se desfăşoară ea este adesea halucinant.

  • Spiritul este implicat şi lupta care se dă este pentru salvarea lui. Gândirea altui filozof care declară că abia după ce a încetat să mai caute fericirea a putut în sfârșit să fie fericit e ispititoare ca gândire; în realitate cât timp există viaţă în noi, fericirea, ca şi nenorocirea ne urmăresc .

  • Fireşte, viaţa nu e o joacă de copii, dar mai întâi de ce n-ar fi? Nu suntem noi toţi copiii pământului?

  • Mai bine un sfârșit cu groază, decât o groază fără sfârșit.

  • Căsătoria o o temniţă în care oamenii, cu vini diferite, se închid şi SE urăsc reciproc crezînd că au fost pedepsiţi să ispăşească pe nedrept pedeapsa celuilalt.

  • Numai cineva pe care îl iubim ne poate face să suferim.

  • Există valori absolute, de care nici o revoluţie nu trebuie să se atingă. Filozofia e una din ele.

  • Omul este liber în sine şi pentru sine şi singur acest concept este izvorul dreptului şi al creaţiei spirituale, în faţa forţelor divine, toţi oamenii trebuie să fie liberi şi egali, fiindcă fiecare, pentru sine, are din naştere dreptul la creaţie spirituală şi la o moarte a efemerei sale vieţi.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: