Regina Maria a României, a fost principesă de coroană și a doua regină a României. Soția regelui Ferdinand I al României și mama regelui Carol al II-lea, nobila principesă se trăgea din viță regală, părinții ei fiind ducii de Edinburgh, Anglia.

Cu toate că era străină, după căsătoria cu pe atunci încă principele Ferdinand I și mutarea în România, și-a dedicat viața și inima, la propriu și la figurat, țării peste care a domnit. Viața sa, faptele sale, scrierile și lucrările sale au purtat amprenta dragostei enorme și a patriotismului deosebit ce l-a trăit pentru România. Deși și-a găsit tristul sfârșit după o viață întreagă trăită la reședința regală Castelul Peleș, inima și sufletul frumoasei și elegantei regine a fost castelul Balcic.

Castelul Balcic, de fapt, cu greu poate fi numit castel. Această construcție fină și cochetă amintește mai mult de o vilă drăguță, ca un bob de mărgean pe malul mării. Locul a fost descoperit de regina Maria în 1920, ulterior fiind transformat într-un cuib de refugiu pentru întreaga familie regală.

Stilul castelului îmbină elemente arhitecturale și de decor românești, bulgărești și turcești. Însăși regina Maria descria acest castel drept o locuință smerită. Modestia și finețea caracteristică reginei nu ne împiedică, însă, să vedem că locul ei de suflet este deosebit și chiar spectaculos.

Construcția așezată pe un domeniu din Balcic are ieșire directă la Marea Neagră și include un paraclis ortodox, o grădină botanică și un parc elegant.

Construcția castelului a demarat în 1925, când vila „Cuibul liniștit”, cum îl numea regina, a început să se înalțe sub supravegherea arhitectorului Guneș E. Terenul pe care a fost construit castelul a fost un dar pentru regină din partea bancherului Hrissovelonis, iar de decorațiuni și materialele cu care a fost ornamentată clădirea s-au ocupat companiile italiene.

Regina și-a dorit ca, pe lângă clădirea principală a castelului, să mai fie construite încă șase vile mai mici pentru fiecare dintre copiii săi. Iar Grădina Botanică include o grădină cu cactuși, a doua cea mai mare din Europa, prima fiind în Monaco.

Precum am menționat, castelul Balcic a fost locul de suflet și reculegere al reginei Maria. A iubit atât de mult acest loc încât a lăsat, prin testament, ca după moartea sa, inima ei să fie depusă în castelul Balcic.

În anul 1933, când a întocmit testamentul, regina Maria a indicat capela Stella Maris ce o construise pe malul mării, drept loc unde îi va fi depusă caseta cu inima Majestății Sale, iar corpul neînsuflețit să fie înmormântat la necropola regală Curtea de Argeș.

La 18 iulie, 1938 regina Maria a României se stinge din viață, iar fiul său, regele Carol al II-lea împreună cu nepotul reginei, viitorul rege Mihai, îi îndeplinesc dorința testamentară.

Inima reginei a fost așezată într-o casetă de argint ce avea formă octogonală, care la rândul ei a fost introdusă într-o altă casetă de bijuterii din argint aurit, ornamentată cu pietre prețioase pe care regina o primise drept dar de nuntă în anul 1893. Casetele au fost depuse cu toate onorurile în capela Stella Maris.

În anul 1940, după cedarea Cadrilaterului Bulgariei, caseta cu inima reginei Maria a fost luată de la Balcic de către fiica ei, principesa Ileana a României, și așezată în Castelul Bran, într-o capelă special construită aidoma capelei de la Balcic.

În anul 1974, împreună cu alte bunuri de valoare istorică, casetele au fost transferate în administrarea Muzeului Național de Istorie a României.

La momentul actual, prin Hotărârea Guvernului României, casetele cu inima reginei Maria au fost transferate în colecția publică a Muzeului Național Peleș, unde și-a găsit loc de veșnică odihnă inima reginei din Anglia ce a bătut, necontenit și cu ardoare, pentru România, timp de 40 de ani.

Distribuie articolul: