Probabil ai auzit termenul „bagaj emoțional”. Este uneori folosit pentru a descrie fenomenul de a purta traume din trecut sau așa-numitele experiențe negative prin viață, relații sau o carieră. Este posibil să vezi acest lucru reflectat în postura cuiva, ca și cum ar duce o greutate insuportabilă. Îi poate împiedica chiar să avanseze în viață.

Toată lumea poartă emoții neprocesate din experiențe într-o anumită măsură. Cu toate acestea, emoțiile care nu sunt tratate nu dispar pur și simplu. Acestea pot afecta:

  • felul în care te gândești despre tine
  • cum reacționezi la stres
  • bunăstarea ta fizică
  • relațiile tale cu ceilalți

La urma urmei, bagajul emoțional își trage numele de undeva, nu? Să despachetăm straturile despre cum și unde emoțiile se blochează, astfel încât să te poți elibera de ceea ce te îngreunează.

Ce înseamnă să ai emoții „încătușate”?

Poate ai auzit de oameni care plâng în timpul tratamentului de yoga, masaj sau acupunctură din cauza unui punct sensibil care, atunci când este activat, pare să conducă la o eliberare emoțională. Deși unii se pot referi la traume care sunt „depozitate” sau „prinse” în corp, acesta nu este neapărat un mod științific de a le defini. Cu toate acestea, simptomele stresului traumatic se pot manifesta fizic. Acest lucru se poate datora faptului că creierul asociază acea zonă cu o anumită memorie – adesea la nivel subconștient.

Conform unui articol publicat de Healthline, activarea anumitor zone ale corpului poate declanșa aceste amintiri. Pentru acest lucru pledează Mark Olson, PhD, LMT, proprietarul și directorul Centrului Pacific pentru Conștientizare și Bodywork.

„Emoțiile sunt generate în mod constant – subconștient sau conștient – ​​ca răspuns la reactivarea amintirilor sau a obiectivelor nesatisfăcute”, spune Olson. „Atingerea zonei X este pur și simplu un stimul de încredere pentru a reconstrui modelul asociat cu acel eveniment traumatic.”

Atingerea poate aduce emoții sau o memorie poate crea senzații într-o anumită zonă a corpului. În timp ce acest lucru este de obicei asociat cu o locație corporală, Olson crede că totul se întâmplă în creier.

Alternativ, unii cred că traumele și emoțiile dificile pot, de fapt, să devină literalmente energie blocată în corp, deși acest lucru nu este susținut de dovezi științifice.

Potrivit lui Bradley Nelson, DC, vibrațiile emoționale „blocate” fac ca țesuturile din jur să vibreze la aceeași frecvență, cunoscută sub numele de rezonanță. În cartea sa „Codul emoției”, Nelson scrie: „Fiecare emoție prinsă se află într-o locație specifică din corp, vibrând la propria sa frecvență.” Acest lucru te poate determina să atragi mai mult din acea emoție, spune el, creând o acumulare sau un blocaj. Totuși, poziția lui Nelson rămâne teoretică până când se pot face cercetări ulterioare.

Cum sunt blocate emoțiile?

Acestea fiind spuse, încă cercetările mai actuale, susțin conexiunea minte-corp sau convingerea că sănătatea mentală și emoțională a unei persoane afectează starea sănătății fizice.

Un exemplu clasic în acest sens este frica. Dacă te afli într-o situație în care ți-e frică, corpul tău generează un răspuns fizic la această emoție activând răspunsul „luptă sau fugi”.

Potrivit lui Nelson, trei lucruri se întâmplă atunci când o emoție este trăită.

  • Dezvoltăm o vibrație emoțională.
  • Simțim emoția și orice gânduri sau senzații fizice asociate cu ea. Aici intră în joc interconexiunea minții și a corpului.
  • Trecem peste emoție procesând-o.

Potrivit Olson și alte cercetări, procesarea emoțională are loc în structurile limbice ale creierului.

Primim în mod constant informații, care generează răspunsuri preconștiente ale sistemului nervos autonom. Aceasta trimite un semnal corpului activând emoția corespunzătoare. Cu alte cuvinte, „sentimentul” tău vine din ceea ce îți spune sistemul tău nervos. Potrivit lui Nelson, atunci când al doilea sau al treilea pas menționat mai sus este întrerupt, energia emoției devine prinsă în corp. Ca rezultat, este posibil să suferi de tensiune musculară, durere sau alte afecțiuni.

Cu cât este mai mare intensitatea emoțională, cu atât este mai probabil să se blocheze în „bagajul emoțional”.

„Expresia „bagaj emoțional” înseamnă, de obicei, că adevăratul sine vrea să exprime ceva pe care eul fals nu vrea să-l exprimăm”, spune Olson. „În psihologie, ne gândim la sinele adevărat ca la partea din noi cu care ne-am născut, care este în mod natural deschisă, curioasă și încrezătoare, în timp ce sinele fals apare ca un set de strategii adaptative pentru a face față durerii și pierderii.”

Această energie emoțională negativă reprimată se poate exprima astfel:

  • resentiment
  • proastă luare a deciziilor
  • autosabotaj
  • reacție excesivă
  • stres și anxietate crescute
  • depresie
  • oboseală.

Terapeutul minte-corp Kelly Vincent, PsyD, compară emoțiile prinse cu purtarea unui rucsac mare. Ne îngreunează, ne afectează starea de spirit și ne consumă energia. În plus, ea observă că poate distruge și țesuturile corpului și poate preveni funcțiile normale ale organelor și glandelor.

„Este la fel ca un blocaj rutier uriaș pe autostradă”, spune Vincent. „Este greu ca energia să curgă în mod natural.”

Bagajul emoțional și traumele

Este imposibil să porți o conversație despre bagajul emoțional fără a explora trauma, în special modul în care creierul o experimentează. Aproape toată lumea se confruntă cu traume la un moment dat în viața lor.

Potrivit unui sondaj din 2015, efectuat pe aproape 69.000 de adulți de pe șase continente, peste 70% dintre respondenți au raportat expuși la un eveniment traumatic, în timp ce 30,5% au fost expuși la patru sau mai mult.

Trauma poate apărea prin experiențe de viață precum:

  • o despărțire
  • o schimbare majoră în viață
  • moartea unei persoane dragi
  • infidelitate într-o relație
  • pierderea unui loc de muncă
  • o experiență violentă, discriminare sau rasism.

Trauma poate afecta procesele cognitive. Afectează în special procesarea memoriei și capacitatea de a reaminti informații faptice sau memoria explicită. Ca urmare, experiența traumatică sau memoria nu este „înregistrată” în mod corespunzător în creier.

„Când vine vorba de o experiență extrem de copleșitoare, precum o traumă, creierul codifică amintirile traumatice ca imagini sau senzații corporale”, spune Vincent.

Când este declanșat, creierul se poate deconecta de la realitate sau poate relua evenimentul traumatizant sub forma unui flashback.

Acest lucru este cunoscut sub numele de disociere sau deconectare psihologică.

Aceste fragmente senzoriale rămân în minte și întrerup procesul natural de recuperare al creierului.

Vincent compară amintirile traumatizante cu un virus din sistemul nostru de codare, unde evenimentele neprocesate pot cauza funcționarea defectuoasă a proceselor noastre mentale și fizice.

Atunci când trauma nu este procesată sau rezolvată de la sine, poate persista mult peste evenimentul real.

Acest lucru este adesea observat la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic, o afecțiune care se dezvoltă după ce o persoană trece prin evenimente terifiante sau care pun viața în pericol.

Cercetările arată că cei cu tulburare de stres posttraumatic actual au un hipocamp mai mic, un centru pentru emoții și memorie în creier.

Stresul duce la eliberarea hormonului cortizol, care face parte din răspunsul luptă-fugi.

Cercetările din 2011 au arătat că stresul prelungit dăunează hipocampului, care poate apărea ca un flux sanguin anormal sau o dimensiune redusă. Ca rezultat, corpul tău poate rămâne în această stare de hipervigilență chiar dacă nu te gândești în mod conștient la evenimentul traumatizant.

Unde e stocat bagajul emoțional?

Ai simțit vreodată o senzație de strângere în piept în timpul unei situații care provoacă anxietate? Sau observi că te simți bine să-ți întinzi șoldurile după o zi epuizantă din punct de vedere emoțional? Unde o persoană simte tensiune sau sensibilitate în corp, s-ar putea să nu corespundă pentru altcineva.

Cu toate acestea, unele studii oferă o bază de referință pentru locurile în care sunt trăite în general emoțiile. Dar mai sunt necesare cercetări pe acest subiect pentru concluzii concludente.

Un astfel de studiu din 2013 condus de o echipă de ingineri biomedici din Finlanda a încercat să explice unde sunt simțite emoțiile în corp. Ei au cartografiat reacțiile corporale la emoții la aproximativ 700 de indivizi, cerându-le să coloreze în regiunile în care au simțit reacțiile în creștere sau scădere din cauza diverșilor stimuli. Ei au descoperit că diferite emoții au fost asociate cu diferite senzații corporale care au fost, în general, aceleași pentru participanții la nivel general.

De exemplu, furia, frica și anxietatea au arătat o activitate crescută în piept și partea superioară a corpului.

Acest lucru poate explica originile expresiilor precum „cap fierbinte” sau „porți greutatea lumii pe umerii tăi”.

Aceste emoții pot, de asemenea, porni sistemul nervos simpatic pentru a crea un răspuns rapid în organism. De aceea, s-ar putea să simți că inima ta pulsează sau mușchii tăi se strâng atunci când devii nervos sau stresat.

În plus, aceiași cercetători au efectuat un studiu care a descoperit că intensitatea unui sentiment este direct corelată cu intensitatea senzațiilor fizice și mentale. Ei au clasificat sentimentele în cinci grupuri:

  • negative, cum ar fi stresul, furia și rușinea
  • pozitive, cum ar fi fericirea, dragostea și mândria
  • cognitive, cum ar fi atenția și percepția
  • stări homeostatice sau o stare internă echilibrată, reglată
  • boli și stări somatice

Sentimentele sunt în continuă schimbare, iar această cercetare poate fi utilă pentru cei care au probleme în a-și înțelege emoțiile.

Emoțiile neprocesate

Emoțiile care nu sunt tratate pot deveni stocate în inconștientul tău și chiar pot afecta postura corpului tău.

„Capul tău este într-o poziție diferită atunci când ești încrezător și când ești confuz”, spune Olson. „Coana vertebrală capătă o formă diferită atunci când ești învins sau învingător.”

Olson spune că oamenii pot, în mod subconștient, să oprească anumite posturi care le blochează conștientizarea sentimentelor dureroase.

„Tensiunea musculară apare pentru a crea și menține posturi care să te mențină în siguranță ori să facă persoana să nu conștientizeze sentimentele neplăcute”, spune el.

Cum să eliberezi emoțiile din corp

Ai simțit vreodată că trebuie să plângi, să țipi, să râzi, să dai cu pumnii într-o pernă sau să dansezi?

Adesea suntem învățați să ne îngropăm durerea și să mergem înainte. În timp, acest lucru poate duce la emoții reprimate, cunoscute și sub numele de evitare inconștientă.

Cercetările din 2019 au legat reprimarea emoțională cu funcția scăzută a sistemului imunitar.

Iată câteva modalități de a elibera emoțiile reprimate:

  • recunoscându-ți sentimentele
  • lucrul cu traumele
  • încercând „lucrul cu umbra”
  • făcând mișcare intenționată
  • exersând liniștea.

Recunoaște-ți sentimentele

Cu cât înțelegi mai mult lumea ta emoțională, cu atât îți poți digera sentimentele în moduri mai sănătoase.

Primul pas este să te conectați și să îți înțelegi emoțiile. Persoanele cu emoții reprimate pot avea dificultăți în a-și identifica sentimentele, motiv pentru care poate fi valoros să vorbești cu un profesionist în domeniul sănătății mintale.

Un studiu din 2007 a arătat că etichetarea emoțiilor poate reduce intensitatea acestora.

Poți face acest lucru utilizând instrumente psihologice, cum ar fi categoriile de distorsiuni cognitive, sau explorând modalități de a-ți clasifica emoțiile pentru a te ajuta să le înțelegi.

Lucrează cu traumele trecute

Adesea, există lucruri pe care le purtăm cu noi de ani de zile, care provin din copilărie. Câteva exemple de traume din trecut includ:

  • abuz, inclusiv mental, emoțional, fizic sau sexual
  • neglijare
  • pierderea unei persoane dragi
  • separarea de un părinte sau de îngrijitor
  • hărțuirea
  • familie disfuncțională

Traumele nerezolvate din copilărie pot apărea în mai multe moduri, inclusiv:

  • auto-învinovățirea
  • aruncarea vinei asupra altora
  • senzație de depresie
  • retragerea din activitățile sociale

Pentru a trece peste traume, Olson spune că este esențial să simți durerea legată de faptul că s-ar putea să nu obții niciodată ceea ce ți-ai dorit sau ai meritat cu ani în urmă. Odată ce ți-ai permis această durere, poți recunoaște strategia adaptativă pe care ai dezvoltat-o ​​ca rezultat.

De exemplu, este posibil să fi dezvoltat o strategie de coping pentru a fi independent, care în cele din urmă duce la sentimente de izolare. Fără a-ți recunoaște strategia, ai putea crede că ești înstrăinat de alții.

Pe de altă parte, dacă îți dai seama că izolarea vine din strategia ta de adaptare, poți identifica rădăcina problemei și poți modifica strategia pentru a-ți satisface mai bine nevoile adevărate.

„Lucrul cu umbra”

Similar cu explorarea traumei copilăriei, lucrul cu umbra oferă o altă percepție de explorare a diferitelor părți ale noastre pe care le păstrăm ascunse, de obicei din cauza rușinii sau inadecvării.

Oamenii tind să ascundă părțile din ei înșiși pe care le consideră inacceptabile.

De exemplu, ți s-a spus să te „calmezi” sau să „nu mai plângi” când erai supărat când erai copil? Această invalidare emoțională te poate face să te simți rușinată de emoțiile tale sau să le minimizezi.

Lucrul cu umbra poate fi făcut în mai multe moduri, deși în general este recomandat să lucrezi cu un terapeut.

Mișcarea intenționată

Experiența somatică este o modalitate de a aborda orice tensiune sau emoție neprocesată care ar putea persista în corpul tău.Experiența somatică folosește o abordare bazată pe corp pentru a aborda simptomele, cu ideea că eliberarea traumei neprocesate poate promova vindecarea emoțională.

O modalitate de a face acest lucru este prin mișcarea intenționată, potrivit lui Vincent.

„Când ne mișcăm în mod intenționat, putem crea un sentiment de siguranță în corpurile noastre pe care poate nu l-am experimentat înainte, în special persoanele care au stocat traume”, spune Vincent.

Exemple de mișcare intenționată includ:

  • dans
  • stretching
  • yoga
  • arte marțiale
  • qi gong
  • tai chi
  • mers meditativ
  • exerciții de respirație abdominală.

Vincent susține că mișcarea intenționată eliberează orice energie stocată, în timp ce ajută creierul să recunoască diferența dintre tensiune și relaxare.

Să practici nemișcarea

Să stai nemișcat îți permite să ancorezi gândurile și sentimentele într-o stare prezentă.

Acesta accesează „funcționarea implicită” a creierului – atunci când creierul tău intră pentru scurt timp într-o stare inactivă. Acest lucru declanșează ceea ce oamenii de știință numesc „cogniție autogenerată”, care include lucruri precum visarea cu ochii deschiși sau rătăciri mentale.

Prin detașarea de moment de stimulii externi, cercetările spun că oamenii se pot conecta mai bine cu gândurile, emoțiile și dorințele lor interioare.

„Trăim într-o lume în care nemișcarea, liniștea nu este suficient de practicată și nici nu este apreciată, dar poate fi atât de hrănitoare pentru mintea și corpul nostru”, spune Vincent. „De asemenea, permite spațiu pentru ca emoțiile să intre în… conștiință.”

Câteva modalități de a practica liniștea, nemișcarea sunt:

  • meditaţie
  • exerciții de respirație
  • stând în natură
  • ascultând muzică liniştitoare
  • repetarea afirmațiilor
  • relaxare musculară progresivă.

Concluzii

Când o emoție nu este complet procesată, ea poate deveni „blocată” în corp.

Cu toate acestea, în structurile limbice ale creierului are loc procesarea emoțională. În timp ce unele zone ale corpului tău mențin, fără îndoială, tensiune sau pot fi asociate cu o experiență emoțională, în cele din urmă creierul este cel care reconstruiește emoția.

Folosind tehnici pentru a-ți rezolva emoțiile, cum ar fi terapia, mișcarea intenționată și lucrul cu umbra, poți învăța să treci mai departe de traumele trecute și să eliberezi tensiunea corporală asociată.

Distribuie articolul: