Dacă ar fi nevoite să facă acest lucru până la iarnă, țările din Uniunea Europeană ar putea să găsească alternative pentru a înlocui două treimi (circa 66%) din resursele energetice pe care le importă în mod normal din Rusia, spune Juraj Kotian, șeful departamentului de analiză macroeconomică pe zona ECE, în cadrul Erste Group. Astfel, găsirea alternativelor nu este imposibilă, dar ar lovi serios buzunarele consumatorilor europeni.

Dependența energetică a țărilor UE față de Rusia a revenit în antenție, săptămâna aceasta după ce Gazprom a oprit complet livrările de gaze către Polonia și Bulgaria din cauză că acestea nu și-au plătit facturile în ruble.

De ce pentru Rusia este importantă plata în ruble, și nu în euro sau dolari? Motivul este simplu: Europa plătește milioane de euro în fiecare zi pentru gazele din Rusia. Dacă plățile s-ar face în ruble, statele UE ar trebui să cumpere mai întâi ruble, cererea pentru moneda națională a Rusiei ar crește, iar acest lucru ar duce la întărirea rublei față de euro și la susținerea economiei rusești.

Cum vrea Europa să nu mai fie dependentă de gazul rusesc

Importul de gaze naturale joacă un rol deosebit de important în mixul energetic al Europei, inclusiv în Europa Centrală și de Est (ECE).

Dacă petrolul ca sursă de energie este mai ușor de înlocuit (plătind mai mult pe importuri din alte țări), rețeaua de conducte care traversează Europa face ca înlocuirea gazelor să fie o problemă mult mai mare și specifică țărilor de pe continent.

Ca urmare, UE a anunțat REPowerEU, un plan ce vizează obținerea independenței față de energia rusească.

Planul urmărește să facă Europa pe deplin independentă de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazul. REPowerEU va căuta astfel să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze lansarea gazelor regenerabile și să înlocuiască gazul ca sursă de încălzire și ca generator de energie electrică, în speranța de a reduce cererea UE pentru gazul rusesc.

Practic, pentru a înlocui gazele rusești și pentru a reduce consumul de gaze în general, UE are următoarele soluții:

  • Înlocuirea gazului cu alte alternative de energie fosilă, precum cărbunele.
  • Creșterea importurilor de Gaz Petrol Lichefiat din țări de peste ocean.
  • Reducerea cererii de gaze din sectorul industrial.
  • Energie bio/amânarea închiderii unor unități vechi din centralele nucleare.
  • Reducerea temperaturilor de încălzilre.
  • Gaze naturale din alte surse.
  • Repararea rețelelor de termoficare.
  • Creșterea eficienței energetice a clădirilor.

”Reducerea cu două treimi a cererii pentru gazul rusesc până la finalul anului 2022 nu reprezintă un scenariu imposibil, însă ar presupune costuri semnificative. Din punctul de vedere al UE, triplarea producției de energie solară și eoliană ar putea înlocui 170 de miliarde de metri cubi de gaz până la sfârșitul deceniului. De asemenea, accelerarea creșterii eficienței clădirilor, instalarea de pompe de căldură electrice sau extinderea producției de bioenergie ar duce la economii de cel puțin 35 de miliarde de metri cubi fiecare, adică două treimi din importurile anuale de gaze din Rusia”, menționează analiștii Erste Group.

O altă soluție ar fi trecerea de la gazul rusesc la alte alternative de energie fosilă, precum cărbunele, dar acest scenariu ar fi dificil de pus în practică mai ales că șefii UE au marșat puternic în ultimii ani pe ideea respectării obiectivelor climatice.

În Europa Centrală și de Est, gazul reprezintă aproximativ 10% din totalul furnizării de energie în Slovenia și Serbia, aproape 17% în Cehia și Polonia și aproximativ 25% în Croația, România și Slovacia. Pe de altă parte, regiunea poate deveni un mare beneficiar al planului REPowerEU. În ECE, marea majoritate a clădirilor au fost construite înainte de perioada comunistă sau în timpul acesteia, când se acorda puțină atenție conservării energiei și eficienței energetice.

În prezent, 75% din toate clădirile din UE nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. Per ansamblu, clădirile UE sunt responsabile pentru 40% din consumul total de energie al UE și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.

 

Distribuie articolul: