Conflictul de interese reprezintă un subiect complex, ce reflectă problemele structurale ale oricărei societăţi cu democraţie slab dezvoltată. Acesta este legat de mai multe aspecte, inclusiv socio-culturale, politice şi administrative. În cazul în care oficialilor publici le lipseşte etica, cultura și un sistem de valori sănătoase, atunci ei pierd, sau în general nu dețin conştiinţa de a proteja interesul public.

Abuzurile de putere politică şi administrativă în interes propriu, indiferent dacă acesta presupune un interes individual, de grup sau partid, dăunează organizaţiilor din sectorul public şi privat, publicului larg şi societăţii în general. Acestea, de asemenea, distrug oportunităţile viitoare pentru dezvoltarea socio-economică durabilă. Prin urmare, creşterea conştiinţei publice în rândul comunităţilor locale, naţionale şi internaţionale, în scopul identificării eforturilor comune pentru a preveni şi proteja societatea de efectele negative care decurg din conflictele de interese, reprezintă pentru Republica Moldova un obiectiv de o importanță deosebită.

Conflictul de interese în procesul decizional local

Cetăţeanul simplu percepe, deseori, Administraţia Publică Locală ca un mecanism sofisticat, în care deciziile sunt luate la cel mai înalt nivel fără implicarea comunităţii. În contextul respectiv apare necesitatea dezvoltării unui „spaţiu public” care să ofere posibilitatea comunicării directe şi eficiente: cetăţeni – administraţie publică locală. Prin urmare rolurile trebuie să fie determinate în mod clar. Mass-media şi organizațiile societății civile au rolul esenţial de a informa, educa cetăţenii şi în acelaşi timp de a demonta ideea că reprezentanţii administraţiei publice locale sunt intangibili, în afara monitorizării activităţilor publice desfășurate şi a criticii constructive.

La nivel de administraţie publică locală, aleşii locali se află în conflict de interese dacă:

  • emit un act administrativ executarea căruia ar produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I;
  • încheie un act juridic care ar produce un avantaj, o facilitate, un folos material;
  • emit o dispoziţie în exercitarea funcţiei care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I;
  • emit o dispoziţie în exercitarea funcţiei care produce un avantaj, o facilitate, un folos material pentru o altă funcţie deţinută, incompatibilă cu cea de ales în organele administrației locale.

Conflictele de interese, dacă nu sunt tratate sau rezolvate în mod adecvat, pot submina funcţionarea corespunzătoare a guvernelor democratice prin:

  • O mai slabă aderare a funcţionarilor publici la idealurile de legitimitate, imparţialitate şi corectitudine în procesul de luare a deciziilor publice şi,
  • Afectarea statului de drept, a dezvoltării şi aplicării politicii, a funcţionării pieţelor şi a alocării resurselor publice.

Pentru încurajarea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice, funcţionarii publici trebuie să respecte în special următoarele principii fundamentale în tratarea conflictelor de interese, pentru a promova corectitudinea îndeplinirii sarcinilor şi responsabilităţilor oficiale:

  • Funcţionarii publici trebuie să ia decizii şi să facă recomandări pe baza legislaţiei, politicii corespunzătoare şi a caracteristicilor fiecărui caz în parte, fără să ia în consideraţie câştigul personal (adică să fie “dezinteresaţi”). Corectitudinea procesului de luare a deciziilor oficiale, în special în aplicarea politicii la cazurile individuale, nu trebuie să fie prejudiciată de preferinţele religioase, profesionale, politice, de partid, etnice, familiale sau alte preferinţe sau angajamente care să influențeze factorului de decizie.
  • Funcţionarii publici trebuie să renunţe sau să restrângă interesele personale care ar putea compromite deciziile oficiale la care participă. Dacă acest lucru nu este posibil, funcţionarul public trebuie să nu se implice în luarea deciziilor oficiale care ar putea fi afectate de interesele şi relaţiile lor personale.
  • Funcţionarii publici trebuie să evite să se implice ca persoane private în acţiuni din care ar putea obţine un beneficiu incorect datorită „informaţiilor din interior” obţinute în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, dacă aceste informaţii nu sunt disponibile publicului larg şi trebuie să nu se folosească incorect de poziţia lor şi de resursele guvernamentale în beneficiul personal.
  • Funcţionarii publici nu trebuie să caute să obţină sau să accepte nici un fel de beneficiu incorect în vederea influenţării îndeplinirii sau neîndeplinirii sarcinilor sau responsabilităţilor de serviciu.
  • Funcţionarii publici nu trebuie să caute să obţină beneficii incorecte datorită funcţiei publice sau poziţiei oficiale deţinute anterior, inclusiv datorită informaţiilor privilegiate obţinute prin funcţia respectivă, în special atunci când îşi caută un loc de muncă sau o altă funcţie după ce nu mai deţin funcţia publică.

Pentru implementarea unor modalități eficiente de prevenire şi soluţionare a unui conflict de interese de primari/viceprimari/consilieri, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure o largă difuzare şi înţelegere a politicii privind conflictul de interese: prin solicitarea regulată făcută la adresa aleşilor locali şi funcţionarilor publici de a declara interesul personal în legătură cu exercitarea atribuţiilor publice; prin explicarea aplicării procedurilor de identificare şi soluţionare a conflictelor de interese, precum şi a propriilor lor responsabilităţi.

Distribuie articolul: