Irina Bulgaru este o artistă de 26 ani, originară din Republica Moldova, care și-a făcut studiile în Arhitectură și Urbanism la facultăți din Italia și România. De curând a revenit acasă cu o idee de proiect care ar atrage atenția asupra arhitecturii modernist socialiste din Chișinău pentru că majoritatea clădirilor construite în perioada sovietică sunt abandonate și într-o stare degradantă. Cunoștințele sale în design vestimentar, în arta fotografiei și în arhitectură au ajutat-o să dezvolte o viziune artistică amplă și să exploateze capacitatea hibridizării diferitor domenii culturale, lucruri care au definit proiectul „Post-Soviet Kids”.

Moldova este o fostă republică sovietic-socialistă, care și-a dobândit independența în 1991. Prin proiectul fotografic „Post-Soviet Kid”, realizat în colaborare cu brandul autohton ASAGAYA, cele două artiste, Irina Bulgaru și Lilia Moraru, prezintă o mișcare artistică a ultimei generații sovietice și, în același timp, a primei generații independente de tineri creatori din Republica Moldova – tineri care au îndurat schimbarea drastică dintre cultura Uniunii Sovietice la una așa-zis independentă, și pentru care îmbinarea revoluției politice cu cea arhitecturală reprezintă punctul culminant al ideologiei.

„Uniunea Sovietică și-a lăsat amprenta asupra stilului vestimentar și asupra manierei de exprimare, astfel fiind predecesorul unui nou curent, prezentat de brandul autohton ASAGAYA în colecția „Spirit Mândru”, realizată de Lilia Moraru. Este o colecție extrem de diferită de celelalte, pentru că transmite povești personale, bazate pe atitudine. Colecția a fost un protest împotriva conformismului în modă și în gândire. Moda post-sovietică e pe val și se adresează noii generații, care e decepționată, lipsită de speranță, dar care vrea să se facă auzită și ascultată”, spune tânăra.

Chișinăul abundă în arhitectura socialist modernistă. Unele exemple sunt: Hotelul Național, Circul, Centrul de Tineret Iurii Gagarin și Turnul Romanița. Proiectul artistic „Post-Soviet Kids” și-a propus ca scop unirea instrumentelor valabile în Arhitectură, în Modă și în Fotografie pentru a atrage atenția asupra necesității de a reinterpreta această moștenire sovietică, prezentă în viața de zic cu zi a capitalei, pornind de la arhitectură.

„Din punct de vedere al sustenabilității, aceste clădiri trebuie reutilizate și doar în cazuri extreme să fie demolate. Aceste monumente prezintă o resursă publică de valoare artistică și istorică care trebuie exploatată si folosită în avantajul societății. Reutilizarea clădirilor istorice și moderne este o practică arhitecturală globală, cu exemple de refuncționalizare de succes în toate țările europene”, mai adaugă tânăra.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: