Tot mai des, facem cunoștință cu femei, pentru care cea mai mare sursă de inspirație nu o reprezintă nimic altceva decât - materninatea. Un exemplu în acest sens este și Ina Ungureanu, o mămică din Ialoveni, pasionată de muzică și artă. Are trei fiici minunate, un soț iubitor și o mulțime de hobby-uri. Despre cum le reușește pe toate, dar și care este secretul succesului său, ne-a povestiti într-un interviu marca Ea.md.

Ina, de profesie sunteți jurist, iar muzica reprezintă una dintre cele mai mari pasiuni ale dvs. Spuneneți-ne de unde ați moștenit talentul de a cânta și cine v-a inspirat să mergeți pe această cale?

De când mă țin minte am cântat, nu era nici o serbare la şcoală sau în sat unde să nu cânt eu. Talentul l-am moștenit de la mama mea. Îmi doream mult, după absolvirea şcolii medii din sat, să îmi continuu studiile la Conservatorul de Muzică din Chişinău. Cântam la nunți şi cumetrii, la diverse petreceri. Când a venit timpul să-mi aleg viitoarea meserie, tăticul meu (fiei tărâna ușoară), nu dorea să urmez această cale. Așa că am decis să devin avocat.

18834747_1952613191624205_2080305249_n

Chiar dacă am activat în acest domeniu, muzica a tot vibrat în sufletul meu. După ce am născut prima fetiță, am hotărât să urmez, totuși, o școală de muzică. Însă, peste un an am rămas însărcinată cu cea de-a doua fetiță. Din lipsă de timp, dar și din cauza că soțul a fost nevoit să plece la muncă peste hotare, am lăsat muzica pe planul doi. În 2012, încurajată de mama mea și susținută de soț, am realizat două piese, scrise de Ady Carp, una dintre care se bucură și de un videoclip. Astăzi, mai stă o piesă pe raft: „Trei fetițe mama are”. Aștept cu nerăbdare să o înregistrez.

Din ceea ce am reușit să aflu, sunteți o persoană extrem de artistică. Or, acest lucru se înțelege din multitudinea de hobby-uri pe care le aveți. Povestestiți-ne mai multe despre ele.

Materninatea e cea care m-a inspirat. Vedeam că toate mămicile afişau diferite lucrări manuale şi am început să o fac şi eu. După ce am croşetat din diverse materiale, am confecționat mărțişoare pentru şcoală, grădiniță, rude şi prieteni, laudele lor m-au făcut optimistă şi în fiecare an îi bucur cu frumoase modele de mărțişoare. Am și comercializat, și comenzi am avut. Cu celelalte hobby-uri a fost la fel. Le-am postat pe rețelele de socilizare, a văzut multă lume și m-a apreciat pentru ceea ce fac. Am croşetat şi pentru fetițe căciuli, păpucei, dar și alte obiecte la fel de drăguțe. Anul acesta am încercat să confecționez lucrări din lut polimeric și am rămas extrem de mulțumită de rezultat. Dar, nu mă opresc aici, vreau sa încerc încă multe.

Cum reușiți să le îmbinați pe toate? Presupun că sunteți foarte activă și nu pierdeți o zi în zadar.

Într-adevăr sunt foarte activă. Și asta pentru că îmi place mereu să descopăr lucruri noi. Sunt o fire perfecționistă. Vreau să îmi reușească totul din prima, iar dacă eșuez – nu mai încerc. Pentru mine, o zi pierdută în zadar reprezintă extrem de mult.

19510374_1965291917022999_5763809431129298560_n

Frumos este faptul că, pe lângă tot ce am menționat mai sus, mai aveți și minunatul rol de Mamă. E adevărat că anume fetițele dvs. vă inspiră și vă motivează să evoluați zi de zi?

19399728_1965136967038494_1213321403391117148_n

Rolul de mamă este cea mai grea profesie din lume, dar şi cea mai frumoasă. Am dat naştere a trei fetițe minunate, trei prințese! Ele sunt totul pemtru mine: inspirația şi viața mea! Ele mă motivează să merg mai departe, pentru ele fac totul, ca să le demonstrez că viața e minunată dacă ştii să o trăieşti frumos, iar dacă vrei să reușești ceva, trebuie să te foloseşti de ea, de tot ce îți oferă. Eu tot timpul le-am explicat că nu este vârsta cea care contează: înveți, lucrezi, creezi indiferent de câți ani ai. Cred și sper ca fetele mele să moștenească de la mine tot ce e mai bun, iar eu mă voi mândri cu ele așa cum o face mama mea cu mine.

18816848_1952917584927099_1099895417_n

Sunteți una dintre mămicile din Moldova care își crește copiii în lipsa tatălui. Cât de complicat este acest lucru și cât de important e ca tatăl să fie, totuși, prezent în familie?

Îmi vine foarte greu să răspund la această întrebare. Ceea ce pot spune e că tatăl are un rol definitoriu în educația copiilor. Soțul meu își iubește nespus de mult fetițele și, cu toate că e departe, încearcă să fie mereu cu gândul aproape de ele. Fiicele mele mă întreabă în fiecare zi când va veni tatăl acasă pentru totdeauna, iar cel mai greu este că nu le pot răspunde niciodată cu cerititudine.

Dragă Ina, și fetițele dvs. v-au moștentit talentele. E adevărat că își doresc să vă calce pe urme?

Ca orice mama, pot spune că am cei scumpi și bravi copilași. Mădălina, fiica mai mare adoră să facă lucrări frumoase, din biser și să picteze – talent pe care tot de la mine l-a preluat. Ea e ajutorul meu. Cea mijlocie, Vitalina, dansează în ansamblul „Brîuleț” din sat și cântă la studioul muzical-coregrafic „Lollipops” din Chișinău. Este implicată în foarte multe activități și înregistrează succese. În ea văd cum se împlinește visul meu. Cea mică, Lavinia are un an și opt luni. Cred că va deveni și ea o artistă. Un lucru e important, trebuie să încurajăm copiii să își dezvolte talentele, abilitățile, să îi ajutăm să progreseze. Asta încerc să fac și eu zi de zi.

Presupun că, prin ceea ce faceți, vă doriți să fiți un exemplu pentru ele. Ce mesaj ați avea pentru mămicile care îi oferă întâietate carierei, iar familia o poziționează pe celelalte locuri?

Să asiguri un echilibru între carieră și familie reprezintă una dintre cele mai mari provocări în zilele noastre. Ambele stau pe o balanță și, deoseori, nu știm în care parte să înclinăm mai mult. Dacă abandonezi cariera, simți o neîmplinire, o stare de nesiguranță atunci când vine vorba despre capitolul financiar. Spunea un învățat că: „Așa cum noi ne privim copiii să vedem ce fac ei cu viețile lor, așa ne privesc și ei pe noi să vadă ce facem noi cu ale noastre”. Din propria experiență, pot zice că pentru cei mici trebuie să fim un exemplu pozitiv, atât pentru prezentul, cât și pentru viitorul lor. Copiii sunt ca și oglinda: tot ce văd și aud – fac. E necesar ca noi să fim cea mai bună reflexie pentru ei.

Foto: Arhivă personală

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: