Se împlinesc 31 de ani de la primul „Pod de Flori” din 6 mai 1990. Acest eveniment a marcat prima posibilitate de trecere liberă a frontierei după aproape jumătate de secol în care granița de pe Prut a fost aproape imposibil de trecut pentru românii de pe ambele maluri. În acea zi, între orele 13:00 – 17:00, românii din fosta Republică Socialistă România au avut posibilitatea de a traversa Prutul fără acte, momentul fiind denumit simbolic „Podul de Flori”, menționează AGORA.md.

De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.. Fiind o acțiune fără precedent, peste 1.2 milioane de etnici români au profitat de ocazie și și-au revăzut rudele și prietenii. „Românii au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, a declarat atunci ministrul culturii și cultelor, Ion Ungureanu.

În aceeași zi, o delegație de parlamentari și alți oficiali din RSS Moldovenească, din care au făcut parte, între alții, Mihai Ghimpu, deputat în Parlament, Nicolae Costin, primar al Chișinăului, preotul Petru Buburuz, au vizitat mai multe locații istorice și culturale din municipiul Iași.

Acțiunea a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Asociația culturală București-Chișinău și Frontul Popular din Moldova. Considerat de mai mulți drept un sfârșit al etapei „romantice” a relațiilor dintre Chișinău și București, podul de flori a rămas un simbol al unității poporului român. O primă consecință a acestui eveniment a fost simplificarea procedurilor de trecere a frontierei de stat.

Grigore Vieru, despre Podul de Flori, din 6 mai 1990

Video: TVR

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: