Ne dorim ca noul an să fie mai bun decât anul trecut. Ne facem o listă lungă de rezoluții, care sperăm că ne vor inspira și ne vor motiva. Dar știm cu toții cât de greu este să ne ținem de aceste rezoluții. Mulți dintre noi renunță la ele în câteva săptămâni.

Deși este posibil să avem o idee corectă despre ceea ce vrem să îmbunătățim, nu elaborăm și un plan de acțiuni. Din fericire, știința ne poate învăța cum să realizăm schimbări comportamentale de durată.Bazându-ne exclusiv pe voință pentru a ne atinge obiectivele, adesea vom eșua. Nici să ne propunem soluții rapide la probleme de lungă durată nu va funcționa. Dar, dacă creăm un sistem care transformă comportamentele dorite în comportamente implicite, succesul devine mult mai probabil

Iată două motive susținute de știință pentru a schimba lista noastră de rezoluții din 2023 cu o listă de obiceiuri bune, conform Forbes.

1. Obiectivele sunt mărețe, obiceiurile sunt realizabile

Dorința noastră de a avea un nou început ne face să fim tentați să stabilim rezoluții foarte ambițioase. După mesele copioase de sărbători, ne propunem să slăbim. Decidem să cumpărăm un  abonament la sală, însă conștientizăm că nu avem timp. Pentru a slăbi, e necesar să faci mișcare timp de 30 de minute în fiecare zi. Creează-ți un obicei de a face exerciții chiar la tine acasă sau poți ieși la o plimbare. Astfel economisești bani și timp.

Aceasta este frumusețea creării de obiceiuri. Putem începe cu o acțiune minimă viabilă, cum ar fi o plimbare în fiecare zi sau efectuarea zilnică a unor exerciții ușoare de stretching, și să o dezvoltăm progresiv. Ideea este de a încorpora un comportament dorit în lista noastră de comportamente implicite. Odată ce îți creezi o rutină, poți încerca proiecte mai ambițioase.

2. Planificarea acțiunilor

Psihologul Torsten Martiny-Huenger sugerează o altă modalitate prin care putem crea obiceiuri de durată: folosind planificarea acțiunilor de tip „dacă-atunci”.

Potrivit lui Martiny-Huenger, planificarea acțiunilor „dacă-atunci” este o modalitate prin care putem sparge arhitectura de legătură asociativă a creierului nostru. Tot ce trebuie să facem este să legăm un comportament dorit de un indiciu situațional care va fi un declanșator.

Astfel, în loc să ne bazăm pe un moment aleatoriu pentru a ne declanșa acțiunea, putem decide ceva de genul: „în fiecare zi, înainte de a începe munca, voi face cinci abdomene”. Acest lucru ne va asigura că vom executa acțiunea noastră minimă viabilă. Conform psihologului, o astfel de planificare dacă-atunci nu este magică și nu va duce la implementarea cu succes a comportamentului intenționat de fiecare dată, dar va crește probabilitatea de a le finaliza.

3. Obiectivele necesită un efort supraomenesc, obiceiurile sunt automate

Majoritatea oamenilor cred, oarecum în mod eronat, că comportamentele noastre sunt determinate de sentimente și dorințe. Presupunem că ne preparăm cafeaua de dimineață pentru că ne simțim obosiți sau nu am dormit suficient. În multe cazuri, însă, adevărul este că ceașca noastră de dimineață, sau alte rutine similare, sunt pur și simplu chestiuni de obișnuință.

Această atribuire greșită la „stări interioare”, mai degrabă decât la obiceiuri, a fost scoasă la iveală într-un studiu recent condus de psihologul Asaf Mazar.

„Obiceiurile sunt importante pentru că pot fi activate în mod automat, fără o gândire conștientă, ceea ce înseamnă că obiceiurile sunt adesea răspunsul implicit la care revenim, cu excepția cazului în care avem o dorință puternică de a acționa diferit”, explică el.

Potrivit unui alt studiu realizat de colega sa, Wendy Wood, obiceiurile formează aproape 40% din comportamentele noastre zilnice. Acest lucru reprezintă o oportunitate remarcabilă de a ne automatiza comportamentele dorite și de a le transforma în acțiuni pe care le putem executa aproape pasiv.

În concluzie,  fă-ți o listă cu obiceiurile pe care ai vrea să le implementezi și un plan de acțiune. Nu e rău să ai o listă de rezoluții, dar acestea, de obicei, sunt destul de ambițioase și uneori, nerealizabile.

Distribuie articolul: