Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc astăzi Naşterea Sfintei Fecioare Maria – Maica Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos, una dintre cele 12 sărbători împărăteşti de peste an din calendarul bisericesc creştin-ortodox.

Sărbătoarea Naşterii Domnului (21 septembrie) marchează începutul noului an (14 septembrie), aşa cum tăierea capului Sfântului Ioan Botez (11 septembrie) a marcat sfârşitul anului bisericesc. Sfânta Fecioară Maria şi Sfântul Ioan Botezătorul sunt singurii Sfinţi care, conform învăţăturii creştine, au fost sfinţi încă de la naşterea lor. Astfel, ei sunt cei mai mari dintre oameni.

Naşterea Maicii Domnului în popor se mai numeşte Sînta Maria cea Mică. Sînta Maria cea Mare este sărbătorită pe 28 august – este vorba de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului. Printre credinţele şi practicile populare legate de Sînta Maria cea Mică se regăsesc: se pune în cui pălăria şi se verifică căciula pentru vremea rece; după ziua aceasta se jupoaie coaja ulmului şi a teiului spre a o folosi la legat; în această zi şerpii se retrag în vizuinile lor pentru iernat; acum gerul aduce bruma pe pământ; păsările călătoare, în special rândunelele şi graurii, încep să zboare spre ţările calde.

În popor se spune că sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, moment în care se dă start lucrărilor agricole de toamnă, iar noul anotimp începe să-şi intre în drepturi. În această zi, la fel ca şi de Sînta Maria cea Mare, nu se lucrează, pentru a nu pierde binecuvântarea şi acoperământul (protecţia) Maicii Domnului.

În traducere din limba ebraică, numele Maria ar însemna, conform diferitelor surse: „cea plăcută”, „stăpână”, „doamnă”, „steaua măririi”, „picătură de apă”. În limba greacă, numele Maria înseamnă „frumuseţe” şi „armonie”.

Datorită importanţei mari pe care o are în Biserica Creştin-Ortodoxă, Macii Domnului îi sunt închinate patru sărbători peste an: Naşterea Maicii Domnului (21 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (4 decembrie), Adormirea Maicii Domnului (28 august) şi Acoperământul Maicii Domnului (14 octombrie – hramul Chişinăului).

De Naşterea Maicii Domnului nu se aprinde focul, deoarece, conform credinţei populare, aceasta ar putea duce la boli.

Tot astăzi, în mai multe localităţi din Moldova, printre care Stăuceni din municipiul Chişinău, Căinarii-Vechi din raionul Soroca și Grinăuţi din raionul Râşcani, se sărbătoreşte hramul.

Distribuie articolul: