Talentul, sensibilitatea, inteligenţa nativă se proiectează în orice creaţie scenică a acestui excepțional artist, pentru care profesia de actor a devenit un ritual al existenţei sale în perimetrele scenei şi dincolo de ea. Viorel Cornescu are o capacitate rară de transfigurare totală, excelând cu măiestrie de la un rol dramatic la unul de comedie. Se întâmplă să interpreteze în același spectacol mai multe roluri, de factură diversă, comică sau tragică, schimbând din mers registrele jocului actoricesc. Transfigurarea sa în asemenea roluri este absolut remarcabilă.

Ca orice veritabil corifeu al scenei, Viorel Cornescu a interpretat o galerie impresionantă de roluri – de la cele mai „modeste”: Portarul în Ce e viața omului? de Arcadii Arkanov, Un chelner în D’ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, Chefliul în Salvaţi America! de Dumitru Crudu, Sganarelle în Căsătorie cu de-a sila de J.B.P.Moliere, Vic Johnson în Banii, banii sau „borsetca” de Ray Cooney, Gheorghe în Năpasta de Ion Luca Caragiale, la cele mai „ilustre”: Stalin în Dictatorul de Andrei Strâmbeanu, Gorbaciov, Putin în Golanii revoluţiei moldave de Constantin Cheianu, Ştefan Tipătescu în O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, Regele în Ciuleandra de Liviu Rebreanu, Regele Claudius în Hamlet de William Shakespeare sau, fascinant, Woland / Mefistofel în Maestrul şi Margarita de Mihail Bulgakov.

„Eu trăiesc în spectacol, altfel nu pot să joc”

Actorul exprimă în profunzime stările personajelor, jocul său scenic este dinamic și nuanțat, de o naturalețe seducătoare. Chiar și atunci când evoluează într-un spectacol de comedie, farsă sau bufonadă, când înfățișează un personaj grotesc, eroul întruchipat de actorul Viorel Cornescu este convingător, captivant, concludent, șarmant, memorabil. Maestrul dă dovadă de o intuiție artistică deosebită. Chipurile artistice sunt plăsmuite cu măiestrie, cu o sensibilă cunoaștere a psihologiei personajului, după o logică proprie, sub semnul perenității.

Cu toate că timpurile vitrege în care trăim nu l-au favorizat nicidecât să devină, eventual, o vedetă a ecranului, Viorel s-a produs şi în câteva filme – „Prostia omenească”, în regia lui Ion Popescu, „Tenis cu moldovenii”, realizat, în 2010, de către un regizor englez, precum și într-un film produs de un regizor american. Sperăm că viitorul va fi mai generos pentru redutabilul actor, oferindu-i și alte ocazii, mai concludente, de a cuceri publicul cinefil.

3 decenii de dăruire

Viorel Cornescu, actor la Teatrul național „Satiricus I.L. Caragiale”

Viorel Cornescu este angajat al Teatrului Național „Satiricus I.L. Caragiale” chiar de la fondarea acestei instituții, pe a cărei scenă a creat zeci și zeci de roluri memorabile. A absolvit, în 1990, Facultatea de regie şi actorie a Institutului de Stat al Artelor din Chișinău, în clasa profesorului Nelu Bordeianu. Al doilea institut – de fapt, am putea să-i spunem, a doua academie – a fost scena de la „Satiricus”, pe care maestrul a stropit-o cu sudoarea sa timp de aproape 3 decenii.

Indiscutabil, cel mai bun profesor de actorie, de teatru, în general, i-a fost regizorul, pedagogul, directorul artistic al teatrului, Sandu Grecu. Sub bagheta sa regizorală, Viorel și-a cultivat cu migală talentul scenic, măiestria artistică, și-a extins orizontul profesional, și-a dezvoltat aptitudinile regizorale.
Actorul Viorel Cornescu a fost și rămâne un bun discipol al magistrului său, devenindu-i un susținător și ajutor de nădejde. De mai mulți ani este șeful trupei. În ultimul timp, Viorel își încearcă puterile și în regie. Astfel, în 2019 a montat spectacolul „Îți vreau soțul” de Mihail Zadornov. La multe din spectacolele puse în scenă de maestrul Sandu Grecu, el îndeplinește și atribuțiile de regizor secund. Este nu doar un profesionist impecabil, dar și un conducător și executor conștiincios, exigent. Or, în lipsa unor asemenea colaboratori, orice echipă și, mai ales, o echipă de actori este nefuncțională. Cu colegii săi de scenă, Viorel Cornescu se înțelege dintr-un cuvânt; aprecierea și respectul reciproc, spiritul de echipă – iată liantul care cimentează trupa exemplară a Teatrului Național „Satiricus I.L. Caragiale”.
Cunoscute fiindu-i grija și atașamentul față de breasla actoricească, nu e de mirare că Viorel Cornescu, de mai mult timp, este și un bun educator al noii generații de actori, profesând în școli specializate, precum și în calitate de lector la disciplina „Arta Actorului” în cadrul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Se bucură și aici de o înaltă apreciere a colegilor săi. „Este un pedagog desăvârșit. Are răbdarea de a lucra cu studenții. Mă ajută și în teatru – își susține colegii mai tineri”, astfel îl caracterizează directorul instituţiei menționate.
De altfel, el însuși a fost descoperit și apreciat după merit la timpul potrivit, iar în 2003 Viorel Cornescu a devenit laureat al Premiului Național pentru Tineret în domeniul artei teatrale. În 2010, prin decret prezidenţial, i s-a conferit titlul onorific ”Artist Emerit”, iar la sfârșitul anului trecut, cu câteva zile înainte de a-și sărbători jubileul de 50 de ani, Monitorul Oficial ne-a informat despre conferirea titlului onorific „Artist al Poporului”.
Colegii de la „Satiricus”, împreună cu cei mai fideli spectatori, admiratori ai talentului său actoricesc, îl vor omagia pe Viorel Cornescu în cadrul Seratei jubiliare care va avea loc pe 19 ianuarie 2020, ora 18.30 urmărindu-i evoluția în spectacolul „Banii, banii sau borsetca” de Ray Cooney, în care el interpretează rolul lui Vic Johnson.
Sunt așteptați toți doritorii.
La „Satiricus” va ninge cu flori. PS: Textul este semnat de colegii de breaslă ai artistului.