E un romantic incurabil, judecând după muzica pe care o ascultă, dar și după piesele pe care le aduce în scenă. E artistul care crede că nu există vârstă limită pentru a învăța și spune pe șleau despre cum trăiește un muzician începător în țara noastră. Dacă nu ați auzit acest nume, rețineți-l – Adrian Graur – și aplecați urechea atât la ce și cum cântă, cât și la cum gândește acest talentat, prin excelență. Urmează un interviu cât se poate de sincer.

Adrian, povestește-mi cum ai descoperit muzica și cum a evoluat ulterior „relația” ta cu ea?

Darul meu muzical nu mi-a fost oferit prin moștenire. Părinții sunt din alt domeniu, iar eu am început să cânt spontan într-un autocar care se deplasa la mare. Eram cu părinții, era vara, cald, iar din boxe se auzea o piesă de-a lui Stevie Wonder. Eu îndată am început să o îngân. Se vede că acea piesă mi-a atins strunele sufletului. Părinții mei atunci au observat potențialul meu artistic și apoi a urmat Școala muzicală „Maria Bieșu”, Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” și „la desert” Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. M-am școlit bine: teoria muzicii, solfegiul, pianul, acordeonul… Mereu am învățat cu un entuziasm de foc, dar, trebuie să recunosc, am avut parte și de profesori foarte buni. Acum relația mea cu muzica este una foarte strânsă, căci am un background foarte vast. Chitara am învățat-o singur.

Ce ai reușit să înțelegi până acum despre acest domeniu și ce perspective îi întrevezi în țara noastră?

Locuim într-o țară frumoasă cu oameni foarte spirituali și buni la suflet. Cânt mereu la toate evenimentele la care sunt invitat cu o plăcere deosebită. Îmi pare aici o bună perspectivă pentru acei artiști care vor să se lanseze. În mediul rural sunt multe talente care așteaptă să fie descoperite. Grație instituțiilor noastre muzicale, dar și proiectelor frumoase aceste talente sunt descoperite. Din păcate aprecierea financiară a artiștilor mai lasă de dorit și din această cauză Moldova pierde talentele care pleacă ulterior peste hotare în căutarea unor oportunități mai bune. Domeniul muzical este unul foarte complicat în țara noastră din punct de vedere al întreținerii personale și a perspectivelor de viitor ale unui artist. Noi nu avem show-business. Show-business-ul nostru se face la ceremonii precum: nunți, cumetrii, zile onomastice, recepții… Piața de desfacere este foarte mică și trebuie să spunem acest lucru. O bună oportunitate este România și eu intenționez să trec Prutul în curând.

Ești un muzician școlit, dar cum crezi, cariera muzicală e mai mult în talent și autoînvățare?

În 2016 am absolvit Academia de Muzică la specialitatea Dirijare Corală. Sunt muzician profesionist și sunt de părere că este o obligațiune ca un om de artă să fie „cu acte în regulă”. Un exemplu este maestrul Nicolae Botgros, care a absolvit în anului 2007 Academia de Muzică, având peste 50 de ani. Niciodată nu e târziu să devii muzician cu studii. Așa că îndemn toți „autoinstruiții” să devină din nou studenți și licențiați în arte.

Care este profilul tău la moment și prin ce crezi ca te faci deosebit fata de alți interpreți tineri?

Adrian Graur nu este un proiect muzical, dar este un artist. Proiectele muzicale… azi sunt și mâine nu-s, dar artiștii cântă toată viața. De fapt, îmi place să-mi spună alții prin ce sunt eu deosebit, așa că vă îndemn să mă ascultați, dar neapărat și LIVE. Pot spune că nu sunt artistul care așteaptă mai repede să își ia banul și apoi sa plece după o performanță muzicală. Pentru mine este important schimbul de energie dintre public și spectator. Ce folos să iei onorariul dacă publicul te simte hapsân. Un artist adevărat nu trebuie să se gândească la bani. El trebuie să se gândească în primul rând ca publicul să fie mulțumit.

Cum planifici să te dezvolți în acest domeniu și în ce proiecte sau evenimente te vei implica în viitorul apropiat?

Am în plan în curând să lansez un șir de piese pe care le-am compus de-a lungul anilor. Încerc de fiecare dată să lucrez cu diferite studiouri muzicale ca să am o diversitate în ceea ce ține de sound. Vreau și la Eurovision să particip la anul. Simt o atracție față de acest concurs. Este unul din cele mai interesante pentru un tânăr începător în muzică. Evenimente la care voi cânta am foarte multe pe agendă. Încerc să-mi fac timp pentru toate.

Care este muzica care te influențează cel mai bine și ce interpreți urmărești cu predilecție?

Acum ascult foarte multă muzică românească și americană din anii `30. Eu consider că anii `30 în muzică sunt cei mai frumoși. Trecuse primul război mondial și încă nu venise cel de-al doilea – cumva muzica emană o pace, inclusiv interioară și pozitivism. Îmi plac muzicienii interbelici. Dacă vreți și nume – Fred Astaire și Ginger Rogers. Sunt anume acei artiști care au pus bazele artei americane nu numai în S.U.A, dar și în toată lumea. Din artiștii români îmi place: Mădălina Manole, Gică Petrescu, Cristian Vasile, Petre Leșcenco, Jean Moscopol și trupa rock Cargo…

Cum îl vezi pe Adrian Graur peste 10 ani?

Cu zeci de piese și videoclipuri lansate. Sute de piese compuse care așteaptă sa fie aduse în studiou. O dispoziție și un entuziasm mare de a munci și de a crea artă! Clar că pentru toate acestea sunt obligat să mă văd peste 10 ani și sănătos-tun (râde).