Noroc. Sunt eu, Diana. Una din roșcatele de la ea.md. Hai să ne dăm întâlnire periodic prin intermediul textelor „de viață”, pentru că, dincolo de reportaje și interviuri noi mai suntem parte și din „viața reală”, nu?!

Propun, periodic, așa, cât să nu ne plictisim unii de alții (aș fi scris – unele de altele), dar hai să nu discriminăm, prin ceea ce ne-am gândit să numim „editoREALE”.

Azi îți las un text în care sunt mai mult decât sigură, că tu, ca femeie te vei regăsi. Să purcedem.

Constatări după jumătate de an de condus (aproape) non-stop:

1. Dacă e femeie la volan, putem să-i tăiem colțul… NU, nu puteți!

2. Dacă în dreapta mea se află un cineva de gen masculin, iar eu, la volan fiind, cedez unui individ, cel din urmă îi mulțumește bărbatului din dreapta mea! WHY?!

3. Pietonii trec la roșu, treabă n-au…nimic nou și interesant. Traversează de parcă s-ar afla pe podium: țanțoș, agale și chiar nevinovat!

4. În traficul din Chișinău, poți întâlni verișoara, verișoarei, verișoarei tale, pe care n-ai văzut-o de la începutul anilor 2000.  A se citi: ambuteiaje infernale= întâlnești oameni pe care nu i-ai văzut demult.

5. Șoferii nu știu că semnalizatorul de avarie se mai apasă și în momentul când un alt șofer îți permite să treci într-o situație sau alta, în semn de mulțumire!

6. Pentru unii verbul „a semnaliza” nu există…pot face dreapta ori stânga când nu te aștepți. Ăștia au loc aparte în Univers!

7. Șoferii care-i ajută pe alți șoferi (prospeșiori) cu parcatul cu spatele – îs DAR de la Dumnezeu!

8. Când ai frică să parchezi în locuri super înguste și complicate la prima vedere, ploaia din luna iunie – e profesor BUN!

9. Șoferii care CLAXONEAZĂ când e încă roșu intermitent la semafor, tot au loc aparte în UNIVERS!

10. Dar, toate-s nimicuri, dacă-ți place să conduci…iar mie nu-mi place, mie-mi FOARTE TARE PLACE!

Pe azi gata cu filosofia. Te-aștept și data viitoare tot aici la un editoREAL.

P.S. Știm limba română și mai știm că editorial se scrie cu „i”, dar, vrem să fim deosebite, așa cum te-am obișnuit. De ce să fim ca toți, când putem să fim noi?

Distribuie articolul: