Te atrag cumpărăturile ca un magnet? Cumperi și iar cumperi chiar dacă dulapul tău deja explodează de atâtea haine? Să fie deja dependență? În spatele oricărei dependețe există o rădăcină de unde ea pornește. 

„Stau în faţa dulapului meu de haine, plin până la refuz. Cu toate acestea nu găsesc nimic în care să arăt bine astăzi. Da! Trebuie să ajung într-un magazin. Sigur voi găsi o piesă. Am acel sentiment!”

Câteva zeci de milioane de oameni din toată lumea se confruntă cu situaţia de mai sus şi caută starea de bine. Magazinele reprezintă un loc magic, un loc unde toate problemele dispar, un loc unde poţi fi cine doreşti, unde nu mai ai probleme cu şeful, cu soţul, cu soţia, cu copiii, cu soacra, cu părinţii. Un loc unde uiţi de doctori ori de rezultatele proaste ale analizelor sau ale unui examen. Unde uiţi de facturile neplătite şi de funcţionarii de la banca unde ai rate care te tot sună de pe mai multe numere de telefon. Un loc în care poţi să petreci puţin timp doar pentru tine, un loc în care primeşti atenţie şi oamenii cu care interacţionezi sunt amabili. Un loc în care găseşti comori care îţi redau încrederea în sine. Sunt o sursă de energie pozitivă. O veritabilă comoară de endorfine. Un loc în care uiţi de singurătate. Sunt ceea ce reprezintă pentru un bulimic frigiderul plin cu mâncare delicioasă ori un periplu într-o cofetărie atunci când sunt deprimaţi.

De asemenea, magazinele sunt pentru dependenţii de cumpărături ceea ce reprezintă un bar pentru iubitorii înfocaţi ai licorilor bahice. Sunt ceea ce reprezintă sursa unei dependenţe indiferent de numele pe care îl poartă. Sunt o sursă de fericire. Temporară. Care dispare la fel de repede ca şi banii din portofel. Fericire ce se vrea repetată ori de câte ori lucrurile nu merg bine, stima de sine se risipeşte, plictiseala atinge cote maxime, relaţia scârţie ori partenerul greşeşte faţă de tine. Uneori lunar, alteori săptămânal, alteori zi de zi. Depinde. De situaţii. De buget.

Nu vorbim despre cumpărăturile de necesitate, ci despre cele în exces, fie că obiectul nebuniei este constituit de către haine, pantofi, mâncare sănătoasă, cărţi, excursii sau ursuleţi din pluş. S-a constatat că persoanele dependente de shopping, nu cumpără neapărat de dragul obiectului în sine, ci pentru senzaţia obţinută în urma descoperirii unei „comori” într-un magazin. În cartea „Cum să cumperi sănătos” scrisă de Aprilie Lane Benson, creatoarea unui cunoscut program pentru combaterea dependenţei de cumpărături, apărută la Editura Trei, se menţionează 11 mari motive pentru care se fac cumpărături în exces:

pentru siguranţa de sine sau pentru a te simţi mai bine în propria piele,
pentru a evita să te ocupi de ceva important (inclusiv vizita la doctor)
cumpărăturile pot fi o armă, modalităţi de exprimare a furiei sau răzbunare,
– ca să nu pierzi dragostea
– ca să-ţi găseşti alinarea sau să-ţi îmbunătăţeşti starea de spirit
– ca să dai impresia că eşti bogat şi puternic
– ca să-ţi găseşti locul într-o societate obsedată de aparenţe
– ca reacţie la stres, la o pierdere sau la o traumă
– ca să dai sens vieţii sau ca să fugi de moarte
– cumpărăturile în exces sunt răul cel mai mic
– ca să simţi că deţii mai mult control

Boala shoppingului?

Totuşi, la prima vedere să fii dependent de shopping pare amuzant, mult mai puţin periculos decât să fii dependent de ţigări, de alcool sau orice altă substanţă permisă sau ilegală. Cu toate acestea, se vorbeşte despre o boală a cumpărăturilor numită oniomanie. „Boala shoppingului este o problemă psihologică şi comportamentală caracterizată prin tendinţa de a manifesta adevărate dependenţe de obiecte, de multe ori inutile sau în surplus, dependenţe care conduc la un dezechilibru personal, atât emoţional, cât şi financiar”, explică psihoterapetul Emilia Potenteu.

Cum se pune diagnosticul „dependent de cumpărături”? Dacă petreci prea mult timp la cumpărături, dacă simţi nevoia disperată de a ajunge într-un magazin, dacă ajungi să minţi din pricina shoppingului sau ascunzi pungile de familie, dacă ai probleme financiare sau eşti pe lista datornicilor, dacă nu mai poţi trăi confortabil din cauza achiziţiilor materiale în exces, dacă preferi să cotrobăi prin rafturi decât să petreci timp cu prietenii trebuie să-ţi pui nişte serioase semne de întrebare şi să te adresezi de urgenţă unui psiholog.

După episodul de bucurie din magazin, starea de bine mai poate dura o oră sau chiar mai puţin lăsând loc regretelor şi remuşcărilor ce le macină sufletele tuturor dependenţilor de cumpărături. Regrete de care uită atunci când zăresc un nou obiect „perfect” în următorul magazin.

„Trebuie ştiut că shoppingul nu ne scapă niciodată de probleme, ci este doar o falsă evadare din faţa realităţii, care, din păcate, nu numai că nu se îmbunătăţeşte prin cumpărăturile obsesive, ci uneori chiar se agravează, din cauza lipsei resurselor financiare”, explică Emilia Potenteu, psihoterapeut.

Cine ne mai îndeamnă să introducem PIN-ul?

Vina pentru această situaţie nu aparţine exclusiv celor care au căzut pradă acestui viciu, ci şi industriei de publicitate care duce campanii agresive pentru susţinerea achiziţionării bunurilor materiale. Echipa revistei noastre, a făcut un mic experiment şi a umblat cu “nasul” pe sus prin Bucureşti. Într-o oră de mers pe jos prin centru am vizualizat peste 25 de panouri publicitare care ne îndeamnă să cumpărăm. Orice.

În plus, suntem „asaltaţi” vizual de reduceri peste reduceri: de la faianţă, la pantofi, la vopsele pentru zugrăvit sau la haine. În plus, băncile au contribuit la extinderea acestei boli prin ofertele de carduri speciale pentru cumpărături cu posibilitatea de a returna suma împrumutată în rate, în ani. Din cauza crizei economice, mulţi cetăţeni au renunţat de voie sau de nevoie de acest tip de carduri, ori încă mai plătesc ratele pentru cumpărături ce s-au dovedit total inutile: (haine foarte scumpe, excursii, bijuterii) efectuate înainte de a fi loviţi de criza(ele) financiară(e).

Un studiu efectuat de Universitatea Stanford acum 5 ani, releva faptul că doar în America erau circa 17 milioane de cumpărători în exces. O dată cu debutul crizei financiare numărul persoanelor care îşi permit să meargă des la cumpărături este mai mic. Însă o bună parte dintre dependenţi returnează la magazine cumpărăturile, îşi primesc banii înapoi şi pleacă în alte magazine pentru a-şi satisface pofta, intrând într-un cerc vicios.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: