EQ-ul cuprinde: scala autoaprecierii, scala autoexprimării, scala interpersonală, scala luării de decizii și scala de management al stresului. Și în continuare vom discuta mai pe larg despre fiecare componentă în parte.

1. Scala autoaprecierii se constituie din imaginea de sine, alături de autoactualizare și de autoconștientizare emoțională. Or, anume scala autoaprecierii ține de funcționarea emoțională și socială, de obținerea performanței și de instalarea stării de bine. Omul poate să-și aleagă conștient scopurile în viață, apropiindu-se, într-o măsură mult mai conștientă, de succesele sau de eșecurile sale. Individul nu este capabil să schimbe evenimentele care au avut loc deja, dar el poate să-și reexamineze percepția proprie asupra acestor evenimente şi să le reinterpreteze.

Legitățile care stau la baza constituirii autoaprecierii sunt reflectate în formula lui W. James: Autoaprecierea = Succesul/Pretențiile

Astfel, autoaprecierea se determină prin corelația dintre succes și așteptări, ceea ce indică două căi de ridicare a autoaprecierii: prin sporirea succesului ori prin micșorarea nivelului de expectanțe. M. Rosenberg, în cercetările sale, susține că autoaprecierea reflectă nivelul aprecierii de sine, nivelul de dezvoltare a respectului de sine, trăirea valorii personale și atitudinea pozitivă față de tot ce intră în sfera Eului. L. Rimas și O. Rimas, în lucrările lor, subliniază faptul că autoaprecierea omului este determinată, în mod direct, de normele și evaluările sale.

Concepția despre om și valoarea lui este decisivă în autoaprecierea personală sau evaluarea din exterior și, prin urmare, este de o inestimabilă importanță ca omul să-și formeze o imagine de sine adecvată, nedistorsionată, acordând prioritate valorilor umane. Imaginea de sine reflectă reprezentarea și evaluarea pe care individul și le face despre el însuși, în diferite etape ale dezvoltării sale și în diferite situații în care el se află.

Autoactualizarea este definită ca și un ansamblu informațional la care poate accede un individ în privința propriei sale persoane; este conștientizarea de sine ca ființă distinctă față de un altul.

Autocunoașterea reprezintă un principiu intelectual care permite aprecierea diferenței între bine și rău și garantează exercițiul liberului arbitru;este apercepția prin care omul se cunoaște pe sine însuși într-o viziune interioară.

2. Scala autoexprimării este constituită din expresivitatea emoțională, asertivitate, independență. Emoțiile sunt expresia unor valori, fie de natură pozitivă, fie negativă. Valorile sunt pilonul esențial în autoexprimarea autenticității, de aceea e necesar să lucrăm la identificarea lor și la cultivarea lor în viața de zi cu zi. Un alt aspect important ține de dezvoltarea unui vocabular din domeniul afectiv. Acesta provocare pentru dezvoltarea profesional.

3. Scala interpersonală – acest construct al comunicării față în față este prezentat ca o formă de factori interni și externi. Aceasta esre scala de evaluare a sentimentelor de acceptare și a atitudinilor persoanelor față de semnii săi.

4. Scala luării de decizii – este concepută pentru a evalua modul în care indivizii iau decizii. Scala se concentrează pe stilul de decizie rațional (caracterizat printr-o căutare aprofundată a informațiilor și o evaluare sistematică a tuturor opțiunilor și alternativelor potențiale) și stilul de decizie intuitiv (caracterizat prin utilizarea unui proces rapid de luare a deciziilor care se bazează în primul rând pe bănuieli și sentimente).

5. Scala de management al stresului – măsoară capacitatea persoanei de a gestiona pozitiv stresul, tensiunea și presiunea. Se înțelege, acum, că stresul necontrolat sau sever exacerbează sau amplifică alte tulburări și simptomele acestora. Astfel, un scor ridicat al Scalei de Management al Stresului poate ajuta la înțelegerea problemelor și situațiilor persoanelor date.

După Dr. Ecaterina MOGA, expertă în educație.

Distribuie articolul: