Era de așteptat că pandemia COVID-19 va introduce schimbări semnificative în toate sferele activității oamenilor, și chiar va influența calitatea vieții acestora. Astfel, UN Women Moldova și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare au inițiat o cercetare privind impactul COVID-19 asupra vieții sociale și economice din perspectiva egalității de gen, rezultatele căreia au fost deja publicate și le poți vedea mai jos. 

Analiza de față vine să identifice efectele răspândirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților, punând în evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung, dar și modul în care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică. În mod special, analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen, dar și asupra împuternicirii femeilor.

Starea de bine

„În ultimele luni de pandemie, am văzut multe femei care pierd oportunități de angajare, nu fac față gestionării afacerilor, cărora le este influențată starea de bine și nu mai au siguranța unui venit din cauza măsurilor de limitare la domiciliu. De asemenea, femeile sunt implicate în mai multe activități de îngrijire și în activități casnice neremunerate, acestea având un impact asupra vieții lor profesionale. În plus, datele neoficiale indică creșterea numărului de cazuri de violență în familie pe durata pandemiei” spune Peterson Magoola, Reprezentant interimar de țară, UN Women Moldova.

Tranziția la muncă

„În viitorul apropiat nu excludem scenariul că femeile, în special cu copii, vor deveni şi mai puțin active, vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță, accentuând o tranziție inegala a acestora în câmpul muncii. Pe de altă parte, cercetarea a evidențiat că bărbații au fost afectați mai mult din punct de vedere al respectării drepturilor acestora în muncă și se anticipează că mai mulți din ei să nu poată beneficia de sistemul de asigurări sociale sau medicale”, spune Rodica Ivașcu, Directoare de Program, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Vulnerabilitatea financiară

„ Acest lanț logic de efecte cauzat de criza pandemică s-a transpus și asupra posibilității de a obține venituri, canalele importante de manifestare a vulnerabilității financiare fiind reducerea bruscă a remitențelor și scăderea veniturilor salariale. Pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei, în special din mediul rural, să fie asociate cu categorii şi mai vulnerabile din perspectiva financiară. Sondajul a relevat că tocmai 63% dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază (precum procurarea produselor alimentare, a produselor igienice etc.) dacă măsurile de combatere a efectelor pandemice vor fi menținute”, povestește Rodica Ivașcu.

Criza îngrijirii

„Pandemia COVID-19 și măsurile de izolare impuse au subliniat una dintre cele mai slabe verigi: îngrijirea. Pandemia a agravat inegalitățile în ce privește modul cum sunt divizate sarcinile de îngrijire a familiei și a gospodăriei între femei și bărbați. Astfel, în perioada de izolare socială, femeile și-au asumat cea mai mare parte a sarcinilor casnice și de îngrijire a copiilor și a familiei, fiindu-le astfel limitate posibilitățile de interacțiune cu alt mediu decât familia”, spune Natalia Covrig, analistă de politici publice, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Datele au fost colectate la solicitarea UN Women Moldova, pe un eșantion de 1003 persoane, cu vârsta de 18+ ani, reprezentativ pentru populaţia adultă a țării, cu excepția locuitorilor regiunii din stânga Nistrului. Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat, probabilistic, metoda de colectare fiind sondajul telefonic, cu o eroare maximă de +3,1%. Datele au fost colectate în perioada 13-26 aprilie 2020.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: