Fostul premier Vlad Filat critică modul în care guvernarea PAS prezintă progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Într-o reacție la raportul Comisiei Europene, publicat pe 4 noiembrie 2026, acesta susține că, dincolo de aprecierile pozitive privind reformele, țara continuă să se confrunte cu probleme majore în economie, justiție și implementarea angajamentelor asumate.

Filat admite că documentul european consemnează mai multe progrese ale Republicii Moldova, printre care deschiderea a patru clustere de negociere, armonizarea legislației naționale cu cea europeană și avansarea reformelor în justiție și administrația publică. Totuși, fostul premier consideră că adevărata măsură a acestor reforme este dată de rezultatele concrete, care trebuie să fie vizibile și resimțite de cetățeni.

Referindu-se la justiție și combaterea corupției, acesta subliniază că sunt necesare rezultate durabile, inclusiv investigații eficiente, urmăriri penale și hotărâri judecătorești definitive în dosarele de corupție la nivel înalt.

„Reforma justiției nu poate fi considerată un succes doar pentru că a fost realizată administrativ. Succesul ei se măsoară prin independența reală a judecătorilor, eficiența instanțelor, combaterea corupției și încrederea cetățenilor în justiție”, susține Vlad Filat.

Fostul premier consideră că situația economică este mai puțin optimistă decât o prezintă autoritățile. El face trimitere la datele din raportul Comisiei Europene, potrivit cărora economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în 2025, însă acest ritm nu s-a menținut în 2026.

Printre vulnerabilitățile evidențiate de Filat se numără dependența de șocurile energetice, repetarea situațiilor de urgență, baza slabă de export și incertitudinea geopolitică. Potrivit acestuia, acești factori afectează inclusiv încrederea investitorilor și atragerea investițiilor străine directe.

În acest context, Filat pune sub semnul întrebării eficiența politicilor economice și capacitatea guvernării de a transforma sprijinul european în dezvoltare durabilă.

Acesta amintește că, până în octombrie 2026, Republica Moldova a beneficiat de 660,8 milioane de euro prin mecanismul european de reformă și creștere, după realizarea a 46 dintre cele 48 de măsuri programate până în iunie 2026. În opinia sa, accesarea fondurilor europene și îndeplinirea angajamentelor administrative nu garantează automat rezultate economice și sociale pe măsură.

Un alt aspect criticat de fostul premier este ritmul negocierilor de aderare, comparativ cu cel al altor state candidate. Filat menționează că Muntenegru a închis provizoriu 21 de capitole de negociere, Albania – patru, în timp ce Republica Moldova nu a închis încă niciunul.

Referindu-se la obiectivul autorităților de a încheia provizoriu negocierile de aderare la începutul anului 2028, Filat amintește că însăși Comisia Europeană îl consideră ambițios, dar realizabil, cu condiția menținerii ritmului reformelor. Totodată, calendarul pentru 2027 este unul orientativ și nu garantează finalizarea negocierilor.

În concluzie, fostul premier afirmă că raportul Comisiei Europene recunoaște progresele Republicii Moldova, însă nu poate fi considerat un certificat de performanță pentru actuala guvernare.

„Republica Moldova nu are nevoie doar de mențiuni modeste în rapoartele europene, dar de o economie care crește, instituții care funcționează, o justiție eficientă și reforme ale căror rezultate pot fi demonstrate”, a conchis Vlad Filat.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: