Autoritățile din Republica Moldova intenționează să introducă o compensație pentru cheltuielile de transport ale angajaților care fac naveta între localități pentru a ajunge la serviciu.

Această măsură este prevăzută de Programul național de ocupare a forței de muncă pentru anii 2027–2030, orientat spre creșterea ratei de ocupare și reintegrarea șomerilor pe piața muncii, transmite radiomoldova.md

Printre principalele categorii vizate de noile măsuri de sprijin se numără refugiații ucraineni, tinerii NEET, care nu studiază și nu lucrează, precum și femeile care îngrijesc copii, părinți vârstnici și persoane cu dizabilități.

Potrivit datelor prezentate pe 29 octombrie, în cadrul evenimentului de bilanț al proiectului «Sprijin pentru reforma pieței muncii», în Moldova lucrează doar 55% dintre cetățenii cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani — circa 574 de mii de persoane. Prin comparație, rata medie de ocupare în Uniunea Europeană constituie 76%.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a menționat că una dintre principalele probleme rămâne nu doar deficitul de lucrători calificați, ci și condițiile de muncă, precum și nivelul salarizării.

Potrivit acesteia, angajatorii trebuie să țină cont de așteptările în schimbare ale tinerei generații, inclusiv de cerințele privind condițiile de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

«Dacă nu vom ține cont de acești factori, riscăm să pierdem generația Z pe piața muncii», a avertizat ministra.

Conform planurilor prezentate, până în 2030 autoritățile intenționează să majoreze rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de la 55% la 61%.

Pentru atingerea acestui obiectiv este prevăzut un șir de măsuri:

Compensarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care fac naveta la serviciu din alte localități.

Recunoașterea experienței profesionale obținute peste hotare, pentru cetățenii care revin în Moldova din diasporă, inclusiv pentru cei care au lucrat în instituții publice din alte state.

Sprijinirea refugiaților ucraineni — recunoașterea experienței de muncă obținute în Moldova și crearea unui regim fiscal special pentru freelancerii care beneficiază de protecție temporară.

Extinderea serviciilor de îngrijire — deschiderea a peste 2 000 de locuri noi în creșe și dezvoltarea serviciilor de zi pentru persoanele cu dizabilități.

Vouchere pentru formare profesională, care le vor permite cetățenilor să obțină mai rapid competențe solicitate pe piața muncii.

Combaterea muncii nedeclarate prin perfecționarea Registrului angajaților și unificarea bazelor de date ale instituțiilor publice.

Monitorizarea digitală a angajării prin noul sistem informațional «Managementul cazurilor», care va permite însoțirea beneficiarilor serviciilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și după angajarea acestora.

De asemenea, autoritățile intenționează să identifice mai activ cetățenii inactivi din punct de vedere economic. În acest scop, grupurile mobile care activează în raioanele țării din 2023 vor primi resurse pentru informarea deplină a populației despre oportunitățile de angajare.

Potrivit estimărilor directorului executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupușor, potențialul de implicare a lucrătorilor suplimentari în activitatea economică constituie circa 79 de mii de persoane. Aceste date sunt prezentate în Programul național de ocupare a forței de muncă, care urmează să fie supus consultărilor publice.

Această rezervă include, printre altele, refugiați ucraineni și locuitori ai regiunii transnistrene.

O altă problemă gravă rămâne munca nedeclarată: potrivit estimărilor experților, circa o treime din populația ocupată lucrează neoficial. Totodată, aproximativ două treimi dintre angajați primesc salarii sub media pe economie.

Autoritățile intenționează să acorde o atenție separată femeilor care nu pot merge la muncă din cauza responsabilităților de îngrijire a apropiaților. Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, numărul acestora depășește 100 de mii.

Implementarea măsurilor prevăzute ar trebui să contribuie la extinderea participării populației în economie, reducerea deficitului de cadre și majorarea ratei de ocupare în țară.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: