Exploatarea prin muncă rămâne una dintre principalele forme ale traficului de ființe umane în Republica Moldova. Printre categoriile vulnerabile se numără muncitorii străini, în special cei veniți din India, Bangladesh și Uzbekistan.

Unii dintre aceștia ajung să lucreze pentru salarii mici, să facă ore suplimentare fără a fi remunerați și să locuiască în condiții precare. Situația este favorizată de datoriile acumulate pentru a ajunge în Moldova și de lipsa informațiilor despre drepturile pe care le au în calitate de angajați.

În primele nouă luni ale anului 2026, Linia Fierbinte pentru migrație sigură și antitrafic a acordat asistență în cazul a peste 150 de potențiale victime ale traficului de persoane, comparativ cu 71 în anul precedent. Managerul Liniei Fierbinți, gestionată de Centrul Internațional „La Strada”, Silvia Melnic, a declarat, în cadrul unei emisiuni, că metodele folosite de traficanți s-au schimbat în ultimii ani, transmite moldova1.md.

Potrivit acesteia, violența fizică este utilizată mai rar, fiind înlocuită tot mai frecvent de înșelăciune și de exploatarea vulnerabilităților persoanelor.

„Nu mai este atât de prezentă violența fizică, mai mult, de fapt, este înlocuită cu înșelăciunea și abuzul de poziție de vulnerabilitate a persoanei”, a explicat Silvia Melnic.

Reprezentanta Centrului „La Strada” a precizat că cele peste 150 de persoane asistate sunt considerate potențiale victime, iar această cifră nu reprezintă numărul cazurilor de trafic de ființe umane confirmate de autorități în urma procedurilor legale.

Potrivit specialistei, exploatarea prin muncă este una dintre principalele forme de trafic de persoane și afectează în special bărbații. În același timp, sunt identificate tot mai multe situații în care persoanele sunt atrase sau constrânse să participe la activități infracționale, inclusiv distribuirea drogurilor și transportul ilegal de pasageri.

Un rol tot mai important în recrutarea potențialelor victime îl au tehnologiile informaționale. Traficanții pot utiliza platformele digitale pentru a contacta persoane vulnerabile și a le atrage prin oferte de muncă aparent avantajoase, care ascund, în realitate, riscuri de exploatare.

Silvia Melnic a atras atenția asupra situației muncitorilor veniți în Republica Moldova din India, Bangladesh și Uzbekistan. Aceștia se confruntă adesea cu bariere lingvistice, nu își cunosc suficient drepturile și nu știu la ce instituții pot apela atunci când angajatorii le încalcă drepturile.

Situația este complicată și de dificultățile financiare. Unii muncitori își vând locuințele sau contractează împrumuturi considerabile pentru a putea ajunge în Republica Moldova, în speranța că vor obține venituri mai mari și își vor putea întreține familiile.

Odată ajunși în țară, datoriile și teama de a rămâne fără loc de muncă îi pot determina să accepte condiții abuzive, inclusiv salarii reduse, muncă peste program fără remunerare corespunzătoare sau condiții de cazare necorespunzătoare.

Printre semnele care pot indica exploatarea prin muncă, specialista a enumerat nerespectarea drepturilor angajaților, impunerea unor ore suplimentare neplătite, condițiile inumane de trai și crearea unor datorii fictive, prin care muncitorii sunt menținuți într-o relație de dependență față de cei care îi exploatează.

Aceste abuzuri pot avea loc atât la locul de muncă, cât și în spațiile de cazare oferite de angajatori.

Cu ocazia Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, marcată anual la 18 octombrie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a atras atenția că traficul de persoane poate începe printr-un simplu mesaj, o ofertă atractivă de muncă sau promisiunea unor condiții mai bune de viață.

Fenomenul afectează atât femeile și bărbații, cât și copiii, care pot deveni victime ale exploatării sexuale, muncii forțate, cerșetoriei sau altor forme de abuz.

Autoritățile subliniază că prevenirea traficului de persoane necesită informare, vigilență și implicarea întregii societăți. Persoanele care intenționează să accepte oferte de muncă sunt îndemnate să verifice informațiile despre angajatori și condițiile contractuale, în special atunci când li se promit câștiguri neobișnuit de mari sau avantaje greu de justificat.

Totodată, specialiștii recomandă raportarea situațiilor suspecte către instituțiile competente sau organizațiile specializate, pentru ca potențialele victime să poată beneficia de protecție, consiliere și asistență.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: