Dronele au devenit o componentă esențială a războiului modern, iar capacitatea de a le detecta și intercepta este crucială pentru protejarea spațiului aerian. În timp ce Ucraina își dezvoltă accelerat sistemele de apărare pentru a face față atacurilor rusești, Republica Moldova se află încă în etapa de adaptare a cadrului legislativ necesar pentru dezvoltarea propriilor capacități de producție în domeniul apărării.

La începutul lunii iunie, președintele Maia Sandu anunța intenția autorităților de a produce drone interceptoare și de a modifica legislația pentru a permite parteneriate public-private și atragerea investițiilor străine în industria de apărare. Au trecut însă mai bine de patru luni, iar cadrul legal necesar nu a fost încă adaptat, transmite  tvrmoldova.md.

Anton Danici, fondatorul unei companii care produce drone destinate apărării, susține că domeniul este foarte dinamic. De-a lungul experienței sale, a reușit să dezvolte produse strategice de apărare pentru mai multe țări, iar o legislație permisivă în R. Moldova ar permite crearea de sisteme aeriene fără pilot pentru misiuni reale de apărare și securitate.

Anton Danici, antreprenor: „Spre exemplu, chiar și în România, parteneriatele public-private în ceea ce ține de domeniul apărării sunt posibile de mai mult timp și industria aceasta se mișcă cu pași rapizi înainte. Nu trebuie să mergem departe, putem să urmăm acest exemplu pentru a dezvolta ceva similar sau mai bun aici, acasă. Având istoric de fondator al fabricii de aeronave fără pilot, vreau să menţionez că totuși cele mai întrebate soluții pentru sisteme aeriene fără pilot sunt soluții de monitorizare și survolare a spațiului aerian, asta permite conștientizarea situațională a perimetrelor și creează un flux informațional anume pentru a înțelege cum stau lucrurile.”

Ani la rând, apărarea Republicii Moldova a fost afectată de investiții insuficiente. Noile riscuri de securitate scot în evidență necesitatea unor schimbări rapide. Săptămânal, dronele rusești survolează teritoriul țării, iar unele chiar explodează.

Pe lângă modernizarea armatei și sprijinul partenerilor externi, este esențială adoptarea unor reguli clare care să permită dezvoltarea industriei de apărare, atragerea capitalului privat și producerea locală a tehnologiilor necesare protejării spațiului aerian.

Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Investim în protecția aeriană și vom investi în continuare, bineînțeles că nu este simplu pentru că tehnologiile avansează, se schimbă foarte rapid și în același timp echipamentele de care avem nevoie nu doar că sunt scumpe, dar nici nu sunt întotdeauna disponibile. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta guvernul lucrează la modificarea legii.”

Deși autoritățile discută de câteva luni despre modificarea legislației pentru a permite producția locală de drone interceptoare și echipamente antidrone, cadrul legal nu a fost încă ajustat și nu se știe când va fi pus în discuție. Între timp, incidentele de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova continuă să ridice probleme de securitate.

Guvernul lucrează la o inițiativă legislativă care să permită fabricarea echipamentelor cu dublă utilizare, destinate necesităților interne, activitate care nu este permisă în prezent de lege.

Igor Grosu, președintele Parlamentului: „Vom produce drone pentru Ucraina? – Eu tare aş vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie pentru destinație dublă, să poți să folosești și atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, agricultură.”

Lilian Carp, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică din Parlament: „Guvernul este în proces de elaborare a proiectului și doleanța noastră este ca acest proiect să ajungă cât mai repede în legislativ, dezbătut, pentru a permite acestor ramuri ca să se dezvolte. Noi avem tineri ingineri în industria civilă pentru că în primul rând vorbim de o industrie care are o destinație dublă, atât militară, cât și civilă. În industria civilă, în alte state, dar și aici reușesc anumite lucruri să le analizeze, dar asta este necesar în primul rând de a modifica legislația pentru a avea o șansă să dezvoltăm această ramură industrială.”

Deputații din opoziție se opun ideii de a produce drone în Republica Moldova.

Renato Usatîi, deputat PN: „Am convenit o întâlnire neoficială, cu mai mulți specialiști din acest domeniu, anume care produc drone pentru protecție. Că există drone pentru atac, există spy drone, noi nu avem nevoie de spy drone și pentru atacuri. Dar, astăzi, când toate țările, cu o economie mai slabă sau mai puternică, sunt preocupate pentru a organiza producția acelor drone, unde este nevoie, credeți-mă, de un hangar, un hangar să fie alături, că trebuie să ai imediat și o școală de operatori. Adică, știi cum, că pe urmă le dai drona și ei se uită la ea, cum ne uitam noi la primul televizor adus din Japonia.”

Igor Dodon, deputat PSRM: „Se vorbește despre întărirea capacităților. Eu nu prea văd cum am întări noi capacitățile în R. Moldova, pentru că așa investiții noi nu ne putem permite.”

Vasile Costiuc, deputat PPDA: „Dacă tot suntem susținuți enorm de mult de partenerii noștri de dezvoltare, haideți să mergem să cerem suport, pentru a reuși să ne protejăm spațiul aerian. Că acum sunt posibilități, am văzut că ucrainenii au posibilități de 60-80% de a doborî aceste drone.”

În timp ce cadrul legislativ pentru producția locală de echipamente de apărare este încă în proces de ajustare, la Chișinău a avut loc un forum unde au fost abordate teme despre provocările războiului hibrid, securitatea regională și măsurile concrete de consolidare a capacităților de apărare.

În cadrul evenimentului, antreprenorii locali au prezentat soluții tehnologice aflate în faza de cercetare și dezvoltare, care ar putea contribui la sporirea securității. Una dintre acestea vizează detectarea dronelor care zboară la altitudini joase, care pot scăpa supravegherii radarelor convenționale.

O echipă de specialiști din cadrul unei companii de software și hardware a dezvoltat un sistem care poate identifica astfel de aparate și poate alerta populația.

Alexandru Castraveț, antreprenor: „Un sistem similar este și în Ucraina, dar folosesc mai mult software și telefoanele utilizatorilor, însă noi vrem să dezvoltăm aceste tipuri de detectare și produsul nostru se va axa pe o parte de hardware care va fi similară cu un miniradar, doar că pe bază acustică, pe baza de sunet, ca prim modul. Long term, noi am dori ca aceste tipuri de noduri hardware să fie instalate și folosite de oamenii civili, oamenii să instaleze pe casele lor, ca un router, ca o antenă, clădiri publice.”

Sistemul, dezvoltat în urmă cu câteva luni, se află încă în faza de testare. Urmează discuții cu autoritățile pentru a stabili cum ar putea fi integrat și utilizat. Odată implementat, acesta ar putea oferi populației informații mai rapide despre eventualele pericole, în condițiile în care Republica Moldova nu dispune, deocamdată, de un sistem național de alertare a populației similar celui din România, RO-ALERT.

Alexandru Castraveț, antreprenor: „Persoanele primesc o notificare și o alertă cu sunet că drona se apropie. Cum am mai spus, culoarea galbenă, amber, pentru când e la 20 de minute distanță, e aproape în pericol și trebuie oamenii informați. În momentul în care ajunge la 5-4 minute de zona de impact, atunci oamenii primesc o alertă roșie.”

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării: „Suntem cointeresați ca să avem soluții aici la noi, ceea ce ne va permite să îi susținem pe ei, iar ei să dezvolte niște soluții care ar putea fi puse în practică și ne-ar permite să asigurăm și securitatea cetățenilor. Ca ministru al Apărării, am solicitat pentru planificarea bugetară pentru anii viitori să fie inclus un domeniu, o linie separată bugetară, cum se numește resurse development, pentru dezvoltări și cercetare care ne-ar permite să ajutăm universitățile sau companiile ca să lucreze în domeniul industriei militare.”

La forum a fost prezentată și o soluție digitală de comandă și control, utilizată de Forțele Terestre ale Armatei României.

Costică Postolache, general-maior în rezervă și antreprenor: „Este o soluție care asigură comandanților și unităților luptătoare un canal de comunicare, astfel încât ei să poată să își îndeplinească misiunea. Este de fapt o suită de aplicații software care asigură planificarea și pregătirea operațiunilor în statele majore și, de asemenea, există o componentă pentru luptători. Această aplicație le permite tuturor să schimbe informații vizavi de locația lor.”

Platforma permite comandanților și militarilor să comunice în timp real, să planifice operațiuni și să partajeze informații despre poziția lor, pentru o coordonare mai eficientă în teren.

Costică Postolache, general-maior în rezervă și antreprenor: „Cu o astfel de aplicație poți să vizualizezi acea dronă care e însărcinată să apere o anumită zonă de spaţiu aerian. Vezi în timp real informaţiile, în cazul de față este pentru o dronă care atacă, nu o dronă care apără, poţi să vezi informaţiile dacă acea dronă are cameră video. Aceste aplicaţii deja îşi dovedesc utilitatea în România. Şi în exerciţii s-a dovedit utilitatea soluţiilor de comandă-control deoarece timpii de luare a deciziei se scurtează foarte mult.”

Ucraina este gata să împărtășească Republicii Moldova experiența acumulată în războiul cu Rusia, inclusiv în combaterea dronelor. Instituțiile militare din cele două țări colaborează deja, însă schimbul de informații și cooperarea cu armata și forțele speciale ucrainene trebuie consolidate. În același timp, România atrage atenția că evoluția rapidă a tehnologiilor impune investiții constante în sisteme moderne de apărare și o cooperare mai strânsă între state.

Olexandr Mischenko, viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei: „Rusia dispune constant de capacități avansate în domeniul dronelor. Se poate observa că, în urmă cu doar trei sau patru luni, nici nu aveam cunoștință despre unele dintre noile tipuri de drone. Era o tehnologie nouă, dar războiul creează oportunități de a face upgrade-uri tehnologice, în pofida pericolelor, pentru ambele părți. Pe măsură ce Rusia își dezvoltă capacitățile, noi ne apărăm țara și încercăm să ne modernizăm.”

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale al României: „Tehnologia evoluează foarte mult şi ceea ce nu se putea ieri e posibil să se poată mâine, există o competiţie nediscutată neapărat, dar cunoscută între cei care produc tehnologie pentru dronă şi între cei care produc tehnologie pentru a se apăra împotriva dronelor. Trebuie ţinut pasul cu aceste tehnologii, trebuie investiții în capabilităţi noi şi trebuie colaborare.”

Experții avertizează că securitatea Republicii Moldova nu este doar o problemă națională, ci are implicații pentru întreaga Europă.

Dorin Popescu, fost diplomat și expert în geopolitică din România: „Securitatea R. Moldova priveşte în mod direct securitatea României şi ne gândim cum anume să sprijinim R. Moldova prin eventuale producţii pe teritoriul R. Moldova a unor sisteme antidronă şi a unor drone aeriene în comun România-Ucraina-R. Moldova, aceasta este o variantă. A doua variantă, se discută foarte mult despre aşa-numitele garanţii de securitate pentru R. Moldova care pot fi oferite în marja garanţiilor de securitate pentru Ucraina. Este nevoie, de ce nu, poate, de o coaliţie de voinţă pentru R. Moldova, similară cu Coaliţia de voinţă pentru Ucraina.”

Anastasia Pociumban, cercetătoare, Consiliul German pentru Relații Externe: „Cred că ceea ce am observat în R. Moldova cu atacurile hibride din partea Rusiei, acum aceste atacuri s-au extins şi în spaţiul UE, aş zice că aceste atacuri nici nu mai sunt hibride, incidentul care a fost la Leipzig, acum în Germania, câteva săptămâni, este clar că măsurile pe care le întreprinde Rusia sunt foarte deschise.”

Oana Popescu-Zamfir, cercetătoare senior specializată în securitate europeană, „RUSI”, Regatul Unit: „Avem nevoie să ne achiziţionăm cât mai rapid reţele de senzori, reţele de detectare a dronelor, reţele de tip ucrainean, pe care le foloseşte Ucraina, suficient de eficient din punct de vedere al costurilor, prin care să putem interceptăm dronele. Aici intervine rolul primordial al partenerilor, al modului în care se poate coopera cu Ucraina, cu România, cu ţările Baltice, cu Polonia, restul aliaţilor estici, însă neutralitatea nu împiedică deloc R. Moldova să se doteze cu aceste echipamente.”

Robert Lupițu, analist în relații internaționale: „UE, ea însăşi face paşi spre a-şi genera protocoale de colaborare în cazuri de atacuri hibride, pentru că atacurile cu drone sunt atacuri hibride în principal şi pentru a găsi soluţii atât pentru detectarea lor, cât şi pentru neutralizarea acestor ameninţări.”

Marcel Bolboaca-Negru, atașat militar american al SUA din Chişinău: „Integritatea R. Moldova este foarte importantă pentru Statele Unite şi asta include şi integritatea spaţiului aerian. Acestea sunt discuţii pe care le avem cu Ministerul Apărării să vedem cum putem găsi modalităţi de colaborare şi să putem să ajutăm să coordonăm eforturile cu aliaţii noştri. Ministerul Apărării are un plan cum să investească, să apere spaţiul aerian, dar dacă tehnologia şi echipamentele ajung în 3 ani de zile, în 3 ani tehnologia se schimbă.”

Potrivit Ministerului Apărării al R. Moldova, de la începutul războiului, peste 95 de drone și rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al țării, iar unele dintre ele au explodat.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: