Sistemul judecătoresc din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de magistrați, în condițiile în care salariile considerate necompetitive și volumul mare de muncă ar putea descuraja tinerii juriști să urmeze această carieră. Aproape o treime dintre funcțiile de judecător sunt vacante, iar reprezentanții sistemului avertizează că deficitul de specialiști ar putea continua să se accentueze.

Potrivit membrei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Livia Mitrofan, din cele 524 de funcții de judecător prevăzute în sistem, 168 sunt vacante. Deficitul este și mai pronunțat la curțile de apel, unde sunt ocupate doar 32 dintre cele 104 posturi. Numai la Curtea de Apel Centru sunt neocupate 40 de funcții, transmitetv8.md.

Livia Mitrofan afirmă că interesul pentru o carieră de judecător a scăzut, inclusiv în rândul candidaților care ar putea ajunge în sistem după absolvirea Institutului Național al Justiției.

„De doi ani de zile, la Institutul Național al Justiției nu mai vin candidați așa cum erau într-o vreme, pentru a fi cei mai buni judecători”, a declarat membra CSM.

Unul dintre aspectele invocate de reprezentanții sistemului este nivelul de salarizare. Mitrofan susține că, în contextul proiectului legii salarizării, judecătorii de primă instanță au ajuns la un nivel salarial comparabil cu cel al viceprimarilor și solicită ca remunerația magistraților să fie aliniată la cea a secretarilor de stat.

„Noi nu cerem ceva separat. Noi cerem o egalare cu secretarii de stat și avem un argument, pentru că activitatea ministerelor este verificată de judecători din prima instanță”, a explicat aceasta.

La rândul său, judecătoarea Marina Rusu consideră că veniturile pe care le pot obține în alte domenii îi determină pe unii absolvenți ai Institutului Național al Justiției să evite sistemul judecătoresc. Potrivit acesteia, avocatura și sectorul privat pot oferi salarii mai mari, în condițiile unui volum de muncă mai redus.

„El primește un salariu care este mai mic decât dacă, presupunem, ar activa în sistemul avocaturii sau chiar dacă este jurist. Sunt multe întreprinderi care achită juriștilor salarii mai mari. Și acea persoană care activează, de exemplu, într-o întreprindere sau chiar și ca avocat, nu are concomitent în procedură 400 de dosare, 500 de dosare, 800 sau 1.000 de dosare”, a declarat judecătoarea.

În opinia sa, atractivitatea redusă a profesiei nu ține doar de bani. Procedurile de verificare a candidaților, presiunea mediatică și riscurile reputaționale asociate funcției de magistrat reprezintă alte obstacole.

„Trebuie să treci foarte multe filtre, care pun presiune mediatică, inclusiv pe rude și pe toți. Mai departe, tu ai foarte multe riscuri reputaționale. Noi avem situații în care judecătorii au fost atât de tare afectați de aceste atacuri, că ei nu sunt pregătiți să lupte cu această situație mediatică și cu campanii de denigrare”, a adăugat Marina Rusu.

Expertul juridic Octavian Iachimovschi avertizează, la rândul său, că sistemul riscă să piardă tot mai mulți specialiști dacă nu vor fi identificate soluții pentru atragerea și menținerea acestora. El a făcut o paralelă cu întreprinderile de stat, unde salariile mai mari sunt justificate, printre altele, prin necesitatea de a păstra personalul calificat și de a preveni plecarea angajaților peste hotare.

„Păi, de ce credeți că nu funcționează chestiunea asta cu judecători și procurori? Uitați-vă la Institutul Național de Justiție. Doi ani de zile nu pot fi completate funcțiile, nu funcțiile, dar posturile de audient. Același exod are loc și în sistemul de justiție”, a declarat expertul.

Acesta a avertizat că lipsa unor măsuri pentru menținerea specialiștilor ar putea afecta capacitatea sistemului judecătoresc de a funcționa.

„Dacă vrem să avem o astfel de abordare, riscăm ca sistemul de justiție să fie, la un moment dat, gol, a treia putere în stat să nu fie. Doamne ferește, să asistăm atunci când nu vom avea justiție”, a conchis Octavian Iachimovschi.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: