Republica Moldova se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă. Reprezentanții patronatelor susțin că, în unele cazuri, așteptările salariale ale angajaților sunt mai mari decât nivelul productivității muncii.

Declarațiile au fost făcute de Ana Groza, președinta Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, care afirmă că unele persoane preferă munca nedeclarată sau depind de banii trimiși de rudele din străinătate, transmite bani.md.

În prezent, doar în construcții, industria textilă și sectorul HoReCa ar exista un deficit de aproximativ 45.000–46.000 de angajați.

Ana Groza a explicat că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are în evidență circa 14.000 de posturi disponibile, însă cererea reală a companiilor este considerabil mai mare.

Lipsa personalului a determinat unii angajatori să caute muncitori direct în localitățile rurale, inclusiv prin intermediul primăriilor și al bisericilor.

„Avem foarte dese cazuri când, în perioada de weekend, directorii de resurse umane, diferiți manageri merg prin regiuni, prin sate, la primării, la biserici și caută acești salariați. E foarte, foarte dificil să angajeze”, a declarat Ana Groza.

Cea mai mare nevoie de personal este în domeniul construcțiilor. Sectorul numără în prezent între 50.000 și 60.000 de salariați, dar ar mai avea nevoie de cel puțin 30.000 de muncitori.

În industria textilă lucrează aproximativ 13.000 de persoane, iar companiile ar putea angaja încă 10.000. În același timp, sectorul HoReCa, care are circa 26.000 de salariați, ar putea oferi alte 5.000–6.000 de locuri de muncă.

Președinta Confederației Naționale a Patronatului consideră că dificultățile de recrutare sunt legate inclusiv de pretențiile salariale ale unor cetățeni, care își doresc venituri comparabile cu cele din statele Uniunii Europene.

„O altă parte se justifică prin faptul că dânșii vor salarii ca în Uniunea Europeană, dar nu depun efortul și nu au productivitatea ca în Uniunea Europeană. Și a treia, trăiesc pe remitențe”, a afirmat Groza.

Aceasta susține că o parte dintre persoanele apte de muncă aleg să lucreze neoficial, fără achitarea impozitelor și contribuțiilor sociale, în timp ce altele nu caută un loc de muncă deoarece primesc sprijin financiar de la membrii familiei plecați peste hotare.

Totuși, reprezentanta patronatelor nu a prezentat informații concrete despre salariile oferite pentru posturile vacante, programul de muncă sau condițiile de angajare. De asemenea, afirmațiile privind diferențele de productivitate dintre muncitorii moldoveni și cei din Uniunea Europeană nu au fost însoțite de date comparative.

Astfel, nu este clar în ce măsură lipsa angajaților este determinată de refuzul unor persoane de a munci sau de nivelul remunerației și condițiile oferite de companii.

Ana Groza consideră că soluționarea problemei necesită o colaborare mai strânsă între autorități, patronate și sindicate, pentru dezvoltarea unor programe care să încurajeze angajarea cetățenilor Republicii Moldova.

„Este de datoria noastră, și a statului, și a Guvernului, și a patronatului, și a sindicatelor să stimulăm angajarea locală și să facem așa ca să venim cu programe de angajare activă a cetățenilor din Republica Moldova”, a declarat aceasta.

În același timp, patronatele propun simplificarea procedurilor de recrutare a muncitorilor din Asia, prin încheierea unor acorduri bilaterale la nivel guvernamental.

Printre statele vizate se numără Nepal, Indonezia și Bangladesh. Ana Groza susține că lucrătorii din aceste țări ar fi dispuși să muncească mai mult și să accepte condiții salariale mai modeste, ceea ce i-ar putea face atractivi pentru angajatorii din Republica Moldova.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: