Fostul prim-vicepreședinte al Victoriabank, Corneliu Ghimpu, a fost trimis în judecată de Procuratura Anticorupție într-un dosar disjunct din ampla anchetă privind frauda bancară din anul 2014. Fostul bancher este acuzat de complicitate la escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani, fapte ce ar fi fost comise în favoarea organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc, cel care controla instituția financiară în perioada respectivă, scrie rise.md.

Dosarul penal a ajuns pe masa magistraților la data de 30 septembrie 2026, la aproape un deceniu de la inițierea primelor investigații legate de devalizarea sistemului bancar și la peste șase ani de când Ghimpu a primit oficial statutul de învinuit.

Ce susțin procurorii anticorupție

Conform rechizitoriului întocmit de anchetatori, Corneliu Ghimpu ar fi colaborat strâns cu președinta de atunci a băncii, Natalia Politov-Cangaș, pentru a pune la dispoziție instrumentele financiare necesare scoaterii banilor din circuitul legal:

„Învinuitul, […] prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu președintele băncii (Natalia Politov-Cangaș – n.r.), acționând în interesele organizației criminale conduse de către Vladimir Plahotniuc și alte persoane, prin acordarea de mijloace și instrumente necesare, precum și prin înlăturarea de obstacole, a contribuit la realizarea planului de sustragere în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din bugetul de stat și sistemul bancar național.”

Anchetatorii arată că rețeaua era formată din mai multe paliere, printre care se număra și grupul coordonat de Ilan Șor, care deținea controlul efectiv asupra Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. În primăvara acestui an, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în acest dosar, iar cauza penală care o vizează pe Natalia Politov-Cangaș a fost trimisă în instanță la începutul anului 2026.

Mecanismul plasamentelor financiare masive

Datele din dosar, coroborate cu concluziile raportului internațional Kroll, descriu o schemă rapidă de transferuri interbancare derulată în a doua jumătate a lunii noiembrie 2014:

  • Creșterea accelerată a depozitelor: Dacă pe 18 noiembrie 2014 Victoriabank avea plasamente de 90 de milioane de lei la Banca de Economii, a doua zi suma a urcat la 900 de milioane de lei, ajungând la 24 noiembrie la 1,84 miliarde de lei — o majorare de peste douăzeci de ori în mai puțin de o săptămână;

  • Crearea unei datorii artificiale: În total, operațiunile derulate fără o justificare economică solidă au generat o creanță a Băncii de Economii față de Victoriabank de peste 2,24 miliarde de lei.

  • Sincronizarea cu garanția guvernamentală: Mișcările financiare au survenit la scurt timp după ce Guvernul Leancă a aprobat acordarea garanției de stat de 9,5 miliarde de lei pentru creditele de urgență eliberate de Banca Națională a Moldovei.

Relația cu firma Zenit Management și deschiderea conturilor după program

Un punct central din actul de acuzare îl constituie deschiderea conturilor pentru compania britanică de tip căsuță poștală Zenit Management, înregistrată în Scoția cu asociați din zone offshore:

„Ghimpu Corneliu, făcând parte din managementul Victoriabank şi folosind atributele oferite de funcţia de prim-vicepreşedinte pe care o deţinea, acţionând în interesele organizaţiei criminale menţionate, la data de 19.11.2014, aproximativ la ora 20:00, în afara programului de lucru al băncii, aflându-se în incinta sediului central, a organizat, prin intermediul funcţionarilor băncii, deschiderea în regim de urgenţă, în cadrul Filialei nr. 3 a băncii (aflate în acelaşi sediu), a conturilor bancare ale companiei nerezidente Zenit Management LP şi înregistrarea acesteia în sistemul electronic al băncii, cu indicarea în calitate de reprezentant a membrului organizaţiei criminale, Stoian Victoria, iniţiind, astfel, procesul de oficializare al companiei Zenit Management LP în Republica Moldova şi asigurând funcţionalitatea conturilor bancare ale acestei companii până în anul 2015.”

Procurorii menționează că prin intermediul acestor conturi au fost transferate zeci de milioane de euro și dolari pentru stingerea unor credite și spălarea fondurilor sustrase din sistemul bancar, chiar dacă semnăturile de pe ordinele de plată nu corespundeau întotdeauna specimenelelor oficiale.

Cum se apără fostul bancher

Corneliu Ghimpu, în vârstă de 58 de ani, respinge categoric toate învinuirile, susținând că a acționat exclusiv în parametrii fișei de post și pentru recuperarea creanțelor băncii. La audierile din faza de urmărire penală, acesta a explicat circumstanțele din seara de 19 noiembrie 2014:

„Rolul meu a fost să rog colaboratorii băncii, nu-mi aduc aminte cine este, să se reţină după lucru ca să deschidă conturile pentru compania dată. La concret: la data de 19 noiembrie 2014, aproximativ la ora 18:00, eu eram la serviciu, pe motiv că obişnuiam să stau până târziu la muncă. Biroul meu de serviciu se află la etajul nr.4 în sediul Central al băncii, amplasat pe str. 31 august 1989, 141. La un moment dat, la mine în birou a fost deschisă uşa de către un bărbat cu vârsta cuprinsă între 30-35 ani, care mi-a spus că are nevoie de ajutorul meu, deoarece în filială nu era nimeni din conducere. Bărbatul vorbea în limba română, eu nu am fost preîntâmpinat de nimeni despre venirea lui. Eu atunci l-am întrebat în ce constă problema, la ce el a spus că este reprezentantul companiei care pregăteşte achitarea creditelor preluate, eu înţelegând că este vorba despre creditele preluate de companiile Agercom Grup SRL şi Grand Imobiliare SRL.”

Întrebat de ce a fost necesară o asemenea grabă în afara orelor de serviciu, Ghimpu a răspuns:

„Eu sunt un om care îmi pasă pentru bancă, am pus interesul băncii în prim plan.”

Avocatul său, Sergiu Mițelescu, a declarat că în dosar nu există probe care să demonstreze vreo legătură între clientul său și organizațiile controlate de Plahotniuc:

„Uitați-vă care este poziţia mea, ca avocat şi ca persoană cu experienţă în domeniu, inclusiv în domeniul anticorupţie: dumnealui a avut o fişă de post şi anumite obligaţiuni în activitatea sa. Nimic în afară de ceea ce era absolut legal şi prevăzut în fişa de post dumnealui nu a efectuat…. Nu exista o divergenţă în ziua în care dumnealui i se incriminează acţiuni pretins ilegale decât într-o altă zi cu un alt client sau cu o altă persoană a băncii la care atunci activa.”

Apărarea a ridicat semne de întrebare și cu privire la durata investigației:

„Pretinsa infracţiune ţine de mulţi, mulţi ani în urmă. Apare întrebarea – ce s-a făcut în aceşti 12 ani? Şi de ce anume acuma s-a ajuns la o astfel de situaţie că totuşi s-a decis ca un astfel de dosar să fie remis în instanţa de judecată. După mine, ca apărător a dlui Ghimpu, un astfel de dosar nu trage după probatoriu să ajungă în instanţă.”

La rândul său, Corneliu Ghimpu a menționat că dosarul a stat blocat ani la rând înainte de a fi trimis în judecată:

„În ultimii șase ani, nu au fost întreprinse careva măsuri, a fost o pauză în care nu am fost deranjat nici măcar cu un sunet…. Ultimul contact l-am avut în august 2020, după care două luni în urmă mi s-a actualizat învinuirea fără nicio probă nouă.”

Procesul urmează să înceapă examinarea pe fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, după ce instanța a admis abținerea magistratei care a făcut parte anterior din completul ce l-a condamnat pe Vladimir Plahotniuc.

Distribuie articolul: