Republica Moldova ar putea dezvolta o industrie de apărare axată pe drone, sisteme antidrone, software, securitate cibernetică și război electronic, consideră Radu Burduja, directorul executiv al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței.

Într-un interviu pentru Karadeniz-Press, fostul secretar general de stat al Ministerului Apărării a declarat că Republica Moldova dispune deja de o parte dintre specialiștii și capacitățile necesare, însă dezvoltarea sectorului depinde de reguli clare, comenzi inițiale din partea statului și acces la piețele externe.

„Nu este realist să ne propunem producerea unor sisteme complexe, precum tancurile sau avioanele de luptă. Putem însă dezvolta nișe în care dimensiunea redusă a țării nu reprezintă un dezavantaj”, a declarat Burduja.

Printre domeniile cu potențial acesta a enumerat dronele aeriene și terestre, sistemele antidrone, senzorii, comunicațiile securizate, inteligența artificială și tehnologiile de război electronic. În aceeași categorie ar putea intra producerea de componente, mentenanța și integrarea sistemelor.

Potrivit lui Burduja, Republica Moldova are deja o bază de pornire prin sectorul IT, companiile din electronică, universități, ingineri și experiența în producerea componentelor pentru industria auto. Totuși, dezvoltarea acestui domeniu ar fi fost frânată de lipsa unei viziuni coerente și a unui cadru legal adaptat.

Pentru atragerea investițiilor private, expertul propune ca statul să creeze condiții pentru producerea și testarea tehnologiilor, să simplifice procedurile și să ofere primele comenzi predictibile.

„Nu vorbim neapărat despre contracte de sute de milioane. Câteva programe-pilot și comenzi inițiale predictibile pot demonstra că există o piață și pot atrage capital privat”, a explicat acesta.

Investițiile ar putea veni atât de la antreprenori locali, cât și de la companii străine, prin parteneriate industriale și transfer de tehnologie. Burduja consideră importantă și cooperarea dintre România, Republica Moldova și Ucraina, precum și accesarea instrumentelor financiare europene pentru cercetare, inovare și tehnologii cu utilizări civile și militare.

„Capitalul vine acolo unde există reguli stabile, comenzi și posibilitatea de a exporta”, a subliniat expertul.

În ceea ce privește forța de muncă, Burduja spune că specialiștii ar putea fi atrași din domeniile IT, electronică, telecomunicații și din mediul universitar. Pentru competențele care lipsesc, el propune colaborarea cu parteneri externi și implicarea specialiștilor moldoveni din diasporă.

Totodată, expertul avertizează că piața internă este prea mică pentru a susține singură o industrie competitivă. De aceea, companiile ar trebui să se orienteze spre exportul de software, componente și tehnologii cu dublă utilizare, dar și spre servicii de integrare și mentenanță.

Burduja indică statele baltice drept exemplu de țări mici care au mizat pe domenii specializate și au creat condiții pentru investiții private. În cazul Republicii Moldova, acesta pledează pentru o colaborare mai strânsă între industrie, universități și investitori, astfel încât proiectele anunțate să se transforme în capacități reale de producție.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: