O satiră politică atemporală, o punte teatrală Chișinău–București și o sală captivată de la prima replică.

Există spectacole la care cortina cade, publicul aplaudă protocolar și pleacă grăbit spre ieșire. Și există seri de grație teatrală, cum a fost cea recentă de la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale”, unde fiecare replică a fost întâmpinată cu râsete vii și aplauze la scenă deschisă. Montarea piesei „…ESCU” de Tudor Mușatescu, o prestigioasă coproducție realizată alături de Teatrul „Stela Popescu” din București, a demonstrat din nou permanența dezarmantă a metehnelor societății noastre.

Textul: actualitatea crudă a lui Tudor Mușatescu

Scrisă în perioada interbelică ca o continuare firească a universului lui Caragiale, satira lui Mușatescu nu a îmbătrânit nici măcar cu o zi. Lumea parveniților, a traseismului politic, a compromisurilor de budoar și a intereselor pecuniare camuflate sub discursuri patriotice pare decupată direct din buletinele de știri de astăzi.

Viziunea regizorală asumată în tandem de Alexandru Grecu și Cristian Șofron mizează tocmai pe această contemporaneitate firească. Fără a recurge la artificii forțate de modernizare, spectacolul își construiește tensiunea din ritm, din precizia comicului de situație și, mai presus de orice, din relația milimetrică dintre partituri. Pe scenă, ironia merge mână în mână cu o falsă prietenie, snobismul îmbracă haina măgulitoare a lingușelii, iar calculul pragmatic devansează fidelitatea – într-un dans social unde vanitatea încearcă neîncetat să sufoce demnitatea.

Un succes validat de critică și public

„…ESCU” la „Satiricus” este genul rar de comedie: inteligentă, fără stridențe, jucată cu rigoare milimetrică și bucurie contagioasă. Un spectacol viu, amar pe alocuri prin luciditatea concluziilor sale, dar care oferă o seară de teatru autentic și confirmă că satira bine făcută rămâne cel mai eficient antidot împotriva imposturii.

Distribuie articolul: