Revenirea Republicii Moldova la achizițiile directe de gaze de la Gazprom, idee promovată în ultima perioadă de reprezentanții opoziției, nu este o opțiune realistă în condițiile actuale. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, invocă mai multe obstacole, inclusiv capacitatea limitată de transport prin conducta TurkStream, politica Uniunii Europene de renunțare treptată la gazul rusesc, dar și experiența companiilor europene în relația contractuală cu Gazprom.

Potrivit lui Junghietu, aceste impedimente fac dificilă atât reluarea unor achiziții directe, cât și asigurarea unor livrări stabile de gaze rusești către Republica Moldova.

În cadrul unei emisiuni, ministrul Energiei a declarat că prin TurkStream ajung în prezent în Europa aproximativ 45 de milioane de metri cubi de gaze, destinate unor consumatori precum Ungaria, Serbia, Bulgaria și Grecia, transmite tvrmoldova.md.

„Dacă ne uităm bine, prin conducta TurkStream, în Europa intră aproximativ 45 de milioane de metri cubi de gaze către consumatorii cunoscuți”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, conducta funcționează la capacitate maximă, astfel că, în prezent, nu există posibilitatea tehnică de a transporta volume suplimentare de gaze către R. Moldova.

„Deci, nu mai sunt volume. Conducta respectivă nu mai poate acomoda tehnic volume suplimentare”, a precizat ministrul Energiei.

Un alt argument invocat de Dorin Junghietu ține de politica Uniunii Europene privind renunțarea treptată la gazele naturale provenite din Federația Rusă.

„Uniunea Europeană lucrează la full phase-out, adică eliminarea completă a gazului rusesc de pe piața europeană”, a explicat acesta.

Ministrul s-a referit și la experiența companiilor energetice europene în relația cu Gazprom. Potrivit lui, la nivelul UE există aproximativ 20 de litigii inițiate împotriva companiei ruse pentru nerespectarea contractelor privind livrarea gazelor.

„Există, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 20 de litigii pornite de companiile europene de energie împotriva Gazpromului pentru nerealizarea contractelor de livrare a gazelor”, a declarat Junghietu.

Totodată, ministrul a menționat că obținerea unei licențe de furnizare a gazelor naturale de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) costă aproximativ 3.400 de lei. În pofida costului relativ redus, spune Junghietu, nu există companii care să se înghesuie să aducă în Republica Moldova așa-numitul „gaz ieftin”.

„Nu există rând de părți interesate la ANRE să-și ia licență și să aducă așa-zisul gaz ieftin în Republica Moldova”, a punctat ministrul.

Declarațiile vin în contextul în care reprezentanții opoziției au promovat în repetate rânduri ideea reluării achizițiilor directe de gaze naturale de la Gazprom.

Igor Dodon susține că, în perioada în care a exercitat funcția de președinte al Republicii Moldova, țara cumpăra gaze rusești la un preț de 200-250 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar consumatorii achitau mai puțin de cinci lei pentru un metru cub.

Autoritățile afirmă însă că situația de atunci nu poate fi comparată cu actualele condiții de pe piața energetică și cu infrastructura disponibilă pentru transportul gazelor.

Premierul Vasile Tofan a explicat anterior că, inclusiv în ipoteza în care Republica Moldova ar decide să reia achizițiile de la Gazprom, ar apărea problema transportării gazelor, în condițiile în care tranzitul gazului rusesc prin Ucraina nu mai este disponibil, iar TurkStream funcționează la capacitate maximă.

Și directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a respins ideea potrivit căreia gazul furnizat de Gazprom ar fi în mod automat mai ieftin. Acesta a precizat că prețul gazelor rusești a fost, de asemenea, corelat cu evoluțiile de pe piață.

Începând cu 1 septembrie, consumatorii casnici achită 20,30 lei pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus, față de 14,42 lei anterior. Noul tarif a fost aprobat de ANRE pe 21 august.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: