În martie 2026, Republica Moldova s-a confruntat cu una dintre cele mai grave poluări cu produse petroliere ale râului Nistru din ultimii ani. Incidentul a avut loc după ce Federația Rusă a lansat un atac cu 11 drone și patru rachete asupra complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți, aflat la aproximativ 15 kilometri de frontiera Republicii Moldova.

În urma loviturilor, peste zece tone de ulei tehnic și alte produse petroliere s-au revărsat în Nistru, iar unda de poluare s-a deplasat spre teritoriul Republicii Moldova, transmite IPN.

„A fost un atentat la siguranța națională, ținând cont de importanța acestui fluviu, pentru aprovizionarea cu apă potabilă a unei mari părți a populației din Republica Moldova”, spune Pavel Horea, expert în securitate.

Primele urme ale poluării au fost detectate pe 10 martie, la Naslavcea, acolo unde Nistrul intră în țară. În aceeași zi, au fost prelevate primele probe de apă, iar autoritățile au instituit monitorizarea râului pe un segment de aproape 250 de kilometri, de la Naslavcea până la Dubăsari.

Localnicii au fost îndemnați să consume apă doar din surse sigure și să nu utilizeze apa din Nistru pentru consum casnic, adăparea animalelor sau irigare. Pe 14 martie, operatorul regional ACVA-Nord a sistat captarea apei de la stația Cosăuți, iar alimentarea municipiului Bălți și a raioanelor Soroca, Sângerei și Florești a fost întreruptă temporar. În total, peste 140 de mii de oameni au rămas fără apă la robinet.

„A fost mai grav decât ne-am așteptat la început”, a declarat Alexandru Munteanu, ex-prim-ministru al Republicii Moldova.

Criza imediată a fost depășită în câteva zile. Alimentarea cu apă a fost reluată, iar autoritățile au anunțat că monitorizarea nu mai indică un risc imediat pentru populație. La aproape cinci luni de la incident, pe Nistru au rămas doar trei baraje absorbante, la Cosăuți, Arionești și Coșernița.

„Barajele noi le păstrăm, deoarece, cu părere de rău, în țara vecină, războiul se prelungește și, în cazul unui accident similar celui din luna martie, în urma bombardării, să fim un pic mai precauți și mai pregătiți în caz de poluare”, menționează directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu.

În prezent, apele fluviului par să se fi restabilit. Apa curge din nou din robinete, pescarii au revenit pe mal, iar autoritățile spun că pericolul iminent pentru populație a fost depășit. Autoritățile mai spun că nu au fost raportate cazuri de pieiri masive ale faunei și nici pește contaminat nu a ajuns în comerț. Dar dispariția petelor de produse petroliere de la suprafața apei nu înseamnă automat că și ecosistemul și-a revenit.

Efectele unei astfel de poluări nu se văd întotdeauna imediat. Unele substanțe pot rămâne în sedimente, pot afecta reproducerea speciilor sau pot ajunge în lanțul trofic, iar impactul lor poate deveni vizibil abia peste luni sau chiar ani, avertizează specialiștii.

Capitolul I: Putem spune astăzi că Nistrul este din nou sigur?

Pentru ca un ecosistem să fie declarat refăcut, nu este suficient ca apa să revină la parametrii normali. Trebuie demonstrat că poluarea nu a rămas în sedimente, că nu a afectat reproducerea speciilor și că nu produce efecte întârziate asupra întregului lanț trofic. Tocmai aici apar cele mai multe necunoscute.

În perioada stării de alertă, Ministerul Mediului a monitorizat permanent fluviul în șase puncte: Naslavcea, Cosăuți, Rezina, Oxentea, Molovata și Vadul lui Vodă. Au fost prelevate 460 de probe și efectuate peste 4 500 de investigații de laborator, în colaborare cu Agenția de Mediu și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, precum și cu laboratoare acreditate din România și Slovacia.

În iulie, IPN a solicitat Agenției Naționale pentru Sănătate Publică să precizeze dacă au fost analizate și hidrocarburile aromatice, compuși toxici care pot proveni din petrol și care au tendința să se fixeze în sedimente. Răspunsul instituției arată că laboratoarele ANSP nu puteau determina întregul grup al acestor compuși organici.

Dispariția produselor petroliere din masa apei nu înseamnă automat dispariția lor din ecosistem.

„În sectorul Naslavcea-Soroca, impactul direct asupra vegetației acvatice nu pare să fi fost unul sever. Dar problema este alta: petrolul se poate fixa în sedimente, în solul de pe maluri și în vegetația din zonele inundabile”, precizează ecologul Ilia Trombițki.

Aceasta este, însă, o ipoteză ce trebuie confirmată prin monitorizare. Până în prezent, autoritățile nu au prezentat public rezultate privind contaminarea sedimentelor sau studii care să arate dacă poluanții au rămas în ecosistem după dispariția lor din apă.

„Uleiul [n.r. petrolier], noi știm că are o densitate mult mai mică decât apa și el pur și simplu plutește la suprafață, dar compușii policloruraţi ai bifenilului, ei, similar, nu sunt solubili în apă, dar totuși au un grad de solubilitate în apă și duc la depozitare în masa organică. Cum [n.r. Odată ce] au ajuns aceste substanțe în lanțul trofic natural, ele rămân pe parcursul a câteva decenii până sunt anihilate de către natură”, spune ecologul EcoContact, Ion Marin.

Totuși, în cazul unei poluări cu produse petroliere, una dintre cele mai mari provocări nu este ceea ce rămâne la suprafața apei, ci ceea ce se depune pe fundul râului. Cel mai mare risc apare în sedimente. În nămol, mai ales în zonele cu puțin oxigen, degradarea hidrocarburilor este mult mai lentă decât în masa apei. Produsele petroliere se pot acumula în sectoarele cu curent redus, în apropierea malurilor sau în lacul de acumulare de la Dubăsari.

„Sedimentele pot funcționa ca o bombă cu ceas. Poluantul nu mai este vizibil, dar poate fi remobilizat la următoarea viitură sau atunci când mâlul este deranjat”, povestește ecologul Ilia Trombițki.

Un alt semn al poluării este și mortalitatea faunei acvatice. Aici există motive de optimism precaut. Până în luna iulie 2026, autoritățile nu au raportat pieiri masive de pești. Totuși, absența acestora nu înseamnă că ecosistemul a rămas neatins. Într-un fluviu cu debit mare, poluarea se diluează și se dispersează relativ repede. În plus, temperatura scăzută a apei din luna martie, cuprinsă între aproximativ două și nouă grade Celsius, a încetinit metabolismul organismelor acvatice și este posibil să fi redus efectele acute ale contaminării.

„Ihtiofauna [n.r. totalitatea speciilor de pești care trăiesc într-un anumit bazin acvatic] nu a arătat un indicator de mortalitate, dar din cercetările preliminare a instituțiilor și savanților din instituții științifice s-a observat faptul că ihtiofauna singură a încercat să-și găsească refugiu. Instinctul animalier de supraviețuire, bănuiesc că a ajutat biodiversitatea să se autosalveze”, menționează ecologul EcoContact, Ion Marin.

Cu alte cuvinte, datele disponibile până acum nu indică un dezastru biologic vizibil. Dar ele nu sunt suficiente pentru a demonstra că poluarea nu a lăsat urme în sedimente, în organismele mici care formează baza lanțului trofic sau în zonele de reproducere ale speciilor piscicole.

Capitolul II: Cum a afectat poluarea fauna acvatică?

Poluarea a ajuns în Nistru în unul dintre cele mai sensibile momente pentru ecosistem. Lunile martie și aprilie marchează începutul migrației și al reproducerii pentru numeroase specii de pești. În această perioadă, șalăul, știuca, bibanul și plătica depun icrele pe vegetația inundată, în timp ce avatul, morunașul și cleanul au nevoie de sectoare cu curent și substrat pietros sau nisipos pentru reproducere. În cazul unei poluări, aceste habitate pot deveni improprii exact în perioada în care speciile sunt cele mai vulnerabile.

„Peștii maturi din punct de vedere sexual vor evita zonele poluate din cauza mirosului și a toxicității, fiind forțați să migreze în habitate secundare, adesea nefavorabile pentru depunerea icrelor. Totodată, în anul 2026 nu a fost o ridicare a apei, iar asta a creat un obstacol pentru depunerea icrelor pe iarba de pe maluri”, spune ecologul Ilia Trombițki.

Specialiștii avertizează că impactul unei asemenea poluări nu trebuie evaluat doar prin numărul de pești morți. Dacă reproducerea este afectată, consecințele pot deveni vizibile abia peste unul sau mai mulți ani, atunci când generațiile noi ajung să fie monitorizate.

„Impactul real poate deveni vizibil abia în lunile și anii următori: prin supraviețuire mai mică a puietului, probleme de reproducere sau modificări în lanțul trofic”, susține Ilia Trombițki, ecolog.

Tocmai de aceea, în perioada critică, autoritățile au încercat să reducă presiunea suplimentară asupra ecosistemului. Între 13 martie și 1 aprilie a fost interzis pescuitul pe sectorul cuprins între Naslavcea și lacul de acumulare Dubăsari. Imediat după expirarea acestei restricții, a intrat în vigoare prohibiția anuală pentru reproducerea peștilor, aplicată în perioada 1 aprilie – 15 iunie.

Până acum nu există dovezi publice că sezonul de reproducere a fost compromis. Dar nici nu există suficiente date care să excludă un asemenea efect. Pentru a răspunde la această întrebare este nevoie de monitorizare biologică pe termen lung, nu doar de analize ale apei.

Capitolul III: Mai sunt peștii din Nistru buni pentru consum?

VO: Pentru consumatori, întrebarea cea mai importantă este dacă peștele din sectorul afectat a ajuns pe rafturile magazinelor. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor susține că pescuitul comercial în râuri nu este reglementat în Republica Moldova, însă pescuitul amator este permis.

„De aceea, în situația respectivă, careva riscuri de a ajunge pește din acest râu în perioada respectivă [n.r. de poluare cu produse petroliere] nu au existat”, explică directorul general interimar al ANSA, Alexandr Manciu.

ANSA mai spune că nu a fost necesară prelevarea de probe din pești. Potrivit instituției, nu au fost înregistrate cazuri de pieire în masă care să justifice testări de laborator asupra faunei acvatice.

„Am monitorizat situația de pe râul Nistru și am avut discuții în cazul în care se vor depista situații de mortalitate crescută a animalelor acvatice să recurgem la prelevări de probe pentru a face acele testări de laborator stabilite. Însă, cu toate acestea, este îmbucurător faptul că n-au fost înregistrate astfel de situații care să impună prelevări de probe ca urmare a mortalității în masă survenită în rândul animalelor acvatice”, mai spune Alexandr Manciu, director general interimar ANSA.

Aici apare însă o limită importantă a datelor oficiale. Lipsa pieirii masive nu a declanșat analize de laborator asupra peștilor. În același timp, fără probe prelevate din pești, icre sau puiet, nu poate fi evaluat pe deplin dacă poluarea a avut efecte asupra organismelor acvatice sau asupra generației care urma să apară în acel sezon de reproducere.

Capitolul IV: Cât timp îi trebuie Nistrului să se refacă după acest șoc ecologic

La aproape cinci luni de la poluare, autoritățile spun că pericolul iminent a trecut. Dar pentru un ecosistem, revenirea la normal nu poate fi măsurată prin reluarea alimentării cu apă sau prin dispariția petelor de ulei de la suprafața râului. Un fluviu poate fi considerat recuperat doar atunci când apa, sedimentele, organismele acvatice și habitatele revin la parametri stabili. Iar acest lucru nu poate fi demonstrat printr-o singură rundă de analize.

„O poluare se caracterizează, la general, prin trei parametri. Totul depinde de parametri fizici, de parametri chimici și de parametri biologici. Dacă natura își va crea condițiile favorabile pentru anihilarea poluantului, natura singură se va remedia și se va autopurifica”, menționează ecologul EcoContact, Ion Marin.

Ritmul de refacere diferă însă de la o componentă a ecosistemului la alta. Apa se poate curăța relativ repede într-un râu cu debit mare, însă produsele petroliere depuse în mâl pot persista între cinci și 15 ani, în funcție de curenți, temperatură, nivelul de oxigen și tipul poluantului. În prezent, nu există suficiente măsurători pe termen lung pentru a spune cu certitudine cât de afectat a fost ecosistemul Nistrului.

„Dacă vorbim despre poluanți organici persistenți, POPS-uri, care sunt interziși la nivel internațional, ei au impact asupra sistemului de reproducere. Sau masculul își pierde capacitatea de reproducere sau se anihilează hormonii feminini la femele. Pe parcursul monitorizării, se observă că rata de reproducere este în scădere și, ulterior, savanții trebuie să demonstreze care a fost cauza. De aceea, noi avem nevoie de o monitorizare continuă ca să vedem cum biodiversitatea crește, dacă ea se dezvoltă sau descrește”, menționează Ion Marin, ecolog EcoContact.

Riscul nu se oprește însă la apă și la fauna acvatică. EcoContact atrage atenția că trebuie urmărite și terenurile irigate cu apă din Nistru, precum și produsele agricole obținute de pe aceste suprafețe.

„Trebuie să fie atenți la reziduurile din produse alimentare, produse în urma activităților agricole. În cazul în care se depistează un reziduu cu o anumită componentă organică necunoscută de unde este, ar trebui să facă acea legătură că sursa de poluare ar putea fi apele de suprafață sau apa din Nistru”, spune Ion Marin, ecolog EcoContact.

Potrivit datelor disponibile, criza nu a produs imagini ale unui dezastru biologic iminent: nu au fost raportate pieiri masive de pești, iar autoritățile spun că riscul direct pentru populație a fost limitat. Dar acest lucru nu înseamnă că efectele asupra ecosistemului pot fi declarate încheiate.

Pentru a stabili dacă poluarea a afectat sedimentele, puietul, icrele, capacitatea de reproducere a peștilor sau terenurile irigate cu apă din Nistru, este nevoie de monitorizare în următoarele sezoane, timp de cel puțin doi-trei ani. Până atunci, concluzia corectă nu este nici că Nistrul a fost grav afectat pe termen lung, nici că a scăpat fără urme. Dosarul ecologic rămâne deschis, iar refacerea râului trebuie monitorizată și demonstrată prin probe.

Capitolul V: Poate Moldova cere despăgubiri Federației Ruse?

Dacă în privința impactului asupra mediului multe întrebări rămân încă fără răspuns, apare o altă problemă: poate Republica Moldova demonstra că Federația Rusă trebuie să răspundă pentru poluarea Nistrului?

La scurt timp după incident, pe 17 martie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov. Diplomatului rus i-a fost înmânată o notă de protest, iar pe masa discuțiilor a fost pusă chiar o sticlă cu apă contaminată cu produse petroliere. La ieșire, acesta a refuzat să ofere explicații.

„- Eu nu am dorință să comentez.

– De ce ați fost convocat?

– V-am zis, adresați-vă către MAE”, a declarat Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova.

La câteva luni după incident, redacția a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să precizeze dacă au existat demersuri oficiale către Federația Rusă privind recuperarea daunelor sau dacă au fost sesizate instituții internaționale în legătură cu această poluare transfrontalieră. Ministerul nu a răspuns direct acestor întrebări și a confirmat doar convocarea reprezentantului Federației Ruse:

„Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse pentru a-i înmâna nota de protest a autorităților Republicii Moldova în legătură cu atacul Federației Ruse asupra infrastructurii hidroenergetice „Novodnestrovsk”, care a generat riscuri majore pentru mediul înconjurător și securitatea alimentării cu apă a Republicii Moldova. Informații suplimentare privind acest subiect, inclusiv cu privire la consecințele incidentului și măsurile întreprinse pentru gestionarea acestei situații, pot fi oferite de instituția competentă – Ministerul Mediului al Republicii Moldova”.

Între timp, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a estimat prejudiciul adus resurselor de apă la peste 445 de milioane de lei. Totuși, această evaluare acoperă doar daunele calculate pentru resursele de apă. Ea nu include separat eventualele efecte asupra biodiversității, resurselor piscicole, sănătății populației, terenurilor agricole irigate cu apă din Nistru sau asupra serviciilor publice afectate de criză.

Cazul se află și în atenția Procuraturii Generale. Cauza penală a fost inițiată pe 16 martie, iar urmărirea penală a început pe 4 mai, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

„Sunt administrate mijloace de probă, inclusiv documente, rezultate ale analizelor de laborator și alte materiale necesare pentru stabilirea situației de fapt, evaluarea impactului produs asupra mediului și aprecierea eventualelor riscuri ori consecințe asupra sănătății populației”, a menționat Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale.

Procuratura precizează că utilizează mecanismele de cooperare internațională prevăzute de legislația națională și tratatele aplicabile, inclusiv în raport cu autoritățile din Ucraina. Ancheta este în desfășurare.

„La finalizarea urmăririi penale și în măsura în care legea va permite, Procuratura Generală va informa opinia publică asupra rezultatelor investigației”, precizează Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale.

Potrivit expertului în securitate Pavel Horea, orice eventuală cerere de despăgubire adresată Federației Ruse va depinde nu doar de contextul politic, ci și de existența unui dosar tehnic bine documentat, care să demonstreze legătura dintre atac, poluarea transfrontalieră și prejudiciul produs Republicii Moldova.

„În această etapă a războiului și dacă în urma încheierii sau a erei post-război nu se va schimba semnificativ regimul din Federația Rusă, atunci acest demers nu va avea sorți de izbândă. Sau, cel puțin, Federația Rusă, chiar dacă vom obține câștig de cauză într-o instanță internațională, nu își va onora obligațiile stabilite în urma unei decizii”, menționează Pavel Horea, expert în securitate.

La aproape jumătate de an de la poluarea Nistrului, un lucru este clar: criza imediată a fost depășită, însă dosarul ecologic este departe de a fi închis. Datele disponibile arată că nu au existat efecte biologice acute vizibile, dar nici nu sunt suficiente pentru a exclude consecințe asupra sedimentelor, reproducerii speciilor, biodiversității sau terenurilor irigate cu apă din Nistru.

Tocmai de aceea, monitorizarea din următorii ani nu va avea doar un rol științific, ci și unul juridic. Ea va decide dacă Republica Moldova va putea demonstra întreaga amploare a daunelor și dacă va avea probe suficiente pentru a cere Federației Ruse să răspundă pentru criza provocată.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: