În Republica Moldova continuă să se dezvolte o piață care, potrivit unor observații, funcționează de ani buni cu puține restricții: realizarea lucrărilor de licență și master „la comandă”.

Serviciile sunt promovate atât online, cât și prin recomandări directe, iar tarifele diferă în funcție de complexitate și termene, variind de la aproximativ 7.500 până la 9.500 de lei, putând ajunge în unele cazuri la câteva sute de euro.

„Pachetul” oferit include redactarea integrală a lucrării, adaptarea la cerințele universității și chiar ghidare pentru susținere, livrarea fiind promisă în doar câteva săptămâni. Fenomenul persistă în pofida interdicțiilor legale, iar odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale capătă noi forme. Lucrările generate rapid cu ajutorul AI sunt tot mai greu de depistat și tot mai utilizate de studenți, transmite  moldova1.md.

Autoritățile anunță măsuri mai dure, inclusiv introducerea unui soft național antiplagiat și modificări legislative. Secretarul de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, admite însă că amploarea fenomenului este dificil de estimat.

„Nu avem date sau cifre exacte. De multe ori, astfel de investigații ne iau prin surprindere. Totuși, integritatea academică este o prioritate pentru noi și investim resurse considerabile în această reformă”, a declarat Cazacu.

Potrivit Adrianei Cazacu, Codul educației a fost completat recent cu un articol dedicat integrității academice, iar cadrul normativ este în curs de ajustare.

„Ne-am propus să unificăm procedurile, astfel încât toate universitățile și toți absolvenții să fie evaluați în condiții egale. Softul național antiplagiat va asigura această uniformitate”, a explicat ea.

Sistemul va integra baze de date existente și va permite compararea lucrărilor la nivel național. Totodată, autoritățile pregătesc un Regulament național privind integritatea academică, care va include sancțiuni atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice și instituții.

„În funcție de gravitatea faptei, vor fi aplicate sancțiuni. Dacă se demonstrează că cineva nu și-a îndeplinit corect responsabilitățile, vor exista consecințe”, a avertizat Cazacu.

Reforma nu este lipsită de controverse.

„Vor fi nemulțumiți cei care recurg la metode neoneste. Mediul academic trebuie să rămână unul al demnității și al calității”, a mai spus reprezentanta MEC.

Ea a subliniat că responsabilitatea revine în mare măsură conducătorilor științifici, care monitorizează activitatea studenților pe parcursul elaborării tezelor.

În același timp, fenomenul este considerat o provocare globală.

„Nu ne confruntăm doar noi cu această problemă. Universitățile europene caută, la rândul lor, soluții și încearcă să stabilească limite clare”, a spus Cazacu, adăugând că profesorii au nevoie de instruiri pentru a înțelege și detecta utilizarea AI.

În acest an, accentul va fi pus mai mult pe susținerea orală a tezelor și pe evaluările intermediare.

„Studentul trebuie să-și poată argumenta lucrarea în fața Comisiei. Dacă nu a muncit la ea, acest lucru se va vedea imediat”, a explicat Cazacu.

La nivel instituțional, universitățile recunosc caracterul sistemic al problemei. Rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, Alexandru Stratan, afirmă că fenomenul nu poate fi redus la cazuri izolate.

„Este o vulnerabilitate a întregului sistem de învățământ superior. Atât timp cât există cerere, va exista și ofertă. Nu putem combate fenomenul doar prin interdicții, pentru că aceste activități se vor adapta și vor migra sub alte forme”, a declarat Stratan.

Potrivit acestuia, ASEM dispune de mecanisme interne și baze de date extinse pentru detectarea plagiatului.

„Avem aproximativ 30.000 de teze în sistemul nostru, colectate din 2012. Am avut cazuri în care nu am admis lucrări spre susținere din cauza suspiciunilor”, a precizat rectorul.

Totuși, acesta face o distincție între plagiat și fraudele mai sofisticate.

„Plagiatul poate fi depistat prin similitudini de text. Dar atunci când cineva îți scrie lucrarea sau când aceasta este generată de inteligența artificială, vorbim despre o fraudă mult mai gravă. Textul poate fi original, dar nu îți aparține”, a explicat Stratan.

Utilizarea inteligenței artificiale rămâne o zonă gri, iar autoritățile și universitățile insistă asupra unor limite clare.

„Inteligența artificială trebuie să fie un instrument de asistare, nu un substitut al muncii intelectuale”, a conchis rectorul.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: