Numărul nou-născuților din Republica Moldova este în continuă scădere, pe fondul depopulării, migrației și dificultăților economice, iar experții avertizează că tendința ar putea continua și în următoarele decenii. Datele Biroului Național de Statistică arată că numărul copiilor născuți-vii s-a redus de la aproximativ 41 de mii în 2014 la puțin peste 23 de mii în 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 34% în opt ani, scrie Moldova1.

Specialiștii susțin că declinul natalității este determinat de un cumul de factori economici, culturali și sociali, care îi fac pe mulți tineri să amâne sau chiar să renunțe la planurile de întemeiere a unei familii.

Doctorul habilitat în sociologie, Olga Găgăuz, afirmă că principalul motiv este reducerea constantă a populației țării. „Numărul populației al Republicii Moldova în ultimii 10 ani a scăzut continuu, către anul 2023 am ajuns doar cu 2,5 milioane de oameni și, cu părere de rău, această tendință va continua și în deceniile viitoare”.

Potrivit acesteia, prognozele Centrului de Cercetări Demografice arată că procesul de îmbătrânire a populației se va accentua. „Către anul 2040, conform prognozelor Centrului de Cercetări Demografice, fiecare a doua persoană în Republica Moldova va fi în vârsta de 50 de ani și peste”.

Un alt factor important este migrația masivă, în special a tinerilor, care reduce baza demografică fertilă a țării. Totodată, sporul natural negativ se menține în Republica Moldova încă din 1998.

Olga Găgăuz atrage atenția și asupra nivelului de trai precar al multor familii. „Nu contează doar numărul populației, dar contează foarte mult nivelul de trai al populației, dat fiind faptul că o bună parte din familii, în special familiile numeroase, trăiesc în sărăcie în Republica Moldova”.

În pofida exodului din sate spre orașe sau peste hotare, în mediul rural continuă să se nască mai mulți copii decât în orașe, diferența fiind de circa 5.000 de nașteri, potrivit celor mai recente statistici.

Experții explică acest fenomen prin diferențele de stil de viață și valori dintre cele două medii. „Familiile numeroase mai mult au rămas ca o tradiție în mediul rural decât în mediul urban”, a menționat Olga Găgăuz.

La rândul său, experta Institutului Național de Cercetări Economice, Inga Chistruga-Sinchevici, susține că migrația internă aduce avantaje municipiului Chișinău și localităților din apropiere, unde populația tânără contribuie la dinamica economică și demografică.

„Municipiul Chișinău, câteva raioane: Ialovenii, Criuleni, Dubăsari, ele se caracterizează printr-o creștere naturală pozitivă, adică avem un spor natural pozitiv, ceea ce înseamnă că numărul de nașteri depășesc numărul de decese”.

În restul unităților administrativ-teritoriale, situația este inversă, fiind înregistrat spor natural negativ.

Experta a mai remarcat și creșterea fenomenului coabitării și a nașterilor în afara căsătoriei, mai frecvente în mediul rural decât în cel urban.

Totuși, specialiștii consideră că situația demografică nu este lipsită de perspective. Revenirea unei părți a diasporei, în cazul în care statul va crea condiții atractive de întoarcere, ar putea contribui la o redresare parțială a tendințelor actuale.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: