Creșterea prețurilor la produsele petroliere din martie a avut deja un efect dublu asupra economiei Republicii Moldova.

 

Pentru populație, fermieri și transportatori, aceasta înseamnă creșterea costurilor, presiune suplimentară și riscul majorării prețurilor pe întregul lanț de aprovizionare. Pentru bugetul de stat, însă, aceeași criză înseamnă venituri suplimentare din TVA și alte taxe aplicate prețului mai ridicat al combustibilului, transmite logos-pres.md.

Conform calculelor, doar în primele trei săptămâni ale lunii martie majorarea prețurilor la combustibil a adus în buget suplimentar 49,9 milioane lei. Este o sumă semnificativă și, ceea ce este foarte important, nu este rezultatul unei creșteri economice sănătoase, ci consecința directă a crizei de pe piața petrolului, a scris în blogul său economistul Veaceslav Ioniţă.

De unde provin acești bani?

Logica este simplă. Cu cât litrul de benzină sau motorină este mai scump, cu atât statul încasează mai mulți bani din taxe incluse în prețul final. Statul nu a vândut mai mult, dar a colectat mai mulți bani la același consum.

Economia Moldovei consumă în medie aproximativ 2,3 milioane litri de motorină și 0,8 milioane litri de benzină pe zi. Chiar dacă în realitate consumul de motorină primăvara este mai mare decât media anuală, acest factor nu a fost luat în calcul în estimările prezentate. Cu alte cuvinte, aceste cifre sunt constante, iar veniturile reale pot fi chiar mai mari.

Până la începutul actualei creșteri a prețurilor, statul colecta aproximativ 6,64 lei taxe pe litrul de motorină, iar acum sunt 8,23 lei, adică cu 1,6 lei/litru mai mult. Pentru benzină, povara fiscală a crescut de la 10,96 lei/litru la 11,91 lei/litru, adică cu 0,95 lei/litru mai mult.

Iată care este esența întregii povești: motorina s-a scumpit, iar Republica Moldova consumă mult mai mult motorină decât benzină. De aceea, cea mai mare parte a sumelor suplimentare în buget provine tocmai din motorină.

Ce ne arată datele săptămânale?

În perioada 2-8 martie, în buget au apărut suplimentar 7 milioane lei. Dintre acestea, 5,7 milioane lei au provenit din motorină și doar 1,3 milioane din benzină. În perioada 9-15 martie, veniturile suplimentare săptămânale au crescut la 16,2 milioane lei, din care 13,7 milioane au venit din motorină și 2,5 milioane din benzină.

Așadar, până la mijlocul lunii martie, bugetul a primit în total suplimentar 23,2 milioane lei. În perioada 16-22 martie, saltul a fost și mai semnificativ: 26,7 milioane lei într-o singură săptămână, din care 22,3 milioane provin din motorină și 4,4 milioane din benzină. Astfel, suma suplimentară acumulată între 2 și 22 martie ajunge la 49,9 milioane lei.

Aceasta demonstrează clar că presiunea nu doar continuă, ci și se intensifică.

Cine plătește de fapt această factură?

Bugetul se alimentează, dar economia plătește. Și plata cade în principal pe sectoarele care depind cel mai mult de motorină. Primii afectați vor fi fermierii.

Creșterea prețurilor are loc chiar în perioada lucrărilor de primăvară, când consumul de motorină crește sezonier. Aceasta înseamnă majorarea costurilor pentru arat, semănat, îngrășăminte și transport. Cu alte cuvinte, nu este doar o problemă de aprovizionare cu energie, ci o presiune directă asupra costului viitoarei recolte.

A doua categorie afectată sunt companiile de transport. Fiecare leu adăugat la motorină se reflectă în costurile logistice, iar mai devreme sau mai târziu aceste costuri se regăsesc în prețul bunurilor de consum. Când motorina se scumpește, nu cresc doar costurile transportului rutier; se scumpesc și produsele de pe rafturile magazinelor.

În cele din urmă, aceasta afectează toți consumatorii. Direct prin stațiile de alimentare și indirect prin transport. Și inevitabil – prin inflație.

Prima concluzie

Statul nu trebuie să privească aceste venituri suplimentare ca pe un bonus obișnuit la buget. Ele nu sunt rezultatul dezvoltării economice, investițiilor sau creșterii productivității.

Ele sunt consecința crizei. Iar veniturile obținute în urma crizei trebuie folosite pentru atenuarea efectelor acesteia, nu pentru alimentarea bugetului. Acesta este principiul sănătos al intervenției: statul nu „oferă cadouri”, ci returnează parțial banii suplimentari colectați exact de la cei care poartă povara creșterii prețurilor.

Recomandări etapizate pentru intervenția Guvernului

Etapa I: protejarea fermierilor

Măsura corectă prioritară este returnarea accizei fermierilor. Aceasta este intervenția cea mai justificată, deoarece agricultura este cel mai vulnerabil sector în această perioadă. Lucrările de primăvară nu pot fi amânate, iar consumul de motorină nu poate fi înlocuit cu altceva. Aceasta trebuie să devină o măsură urgentă și prioritară. Dacă criza va fi pe termen scurt, această măsură poate fi suficientă. Este bine că Guvernul a anunțat deja această intenție.

Pe această temă a făcut un pas corect și trebuie să meargă până la capăt.

Etapa II: compensare parțială pentru transportatori

Dacă creșterea prețurilor va continua și vom intra într-o criză pe termen lung, următorul sector care va avea nevoie de sprijin vor fi companiile de transport. Nu din romantism economic, ci din simplă aritmetică: șocul nu se va limita doar la sectorul transporturilor, ci se va răspândi în întreaga economie.

În acest caz, soluția poate fi returnarea parțială a accizei sau un mecanism temporar de compensare destinat exclusiv operatorilor care pot demonstra consum profesional de combustibil. Măsura trebuie să fie temporară, clar definită și legată de durata crizei, fără a deveni un privilegiu permanent.

Etapa III: reducerea temporară a accizelor pentru întreaga piață

Dacă situația se va prelungi, așa cum s-a întâmplat în 2022, Guvernul trebuie să fie pregătit să discute reducerea temporară a accizei la combustibil pentru toți consumatorii. Aceasta este cea mai amplă măsură și, prin urmare, trebuie aplicată doar dacă primele două etape nu sunt suficiente.

O astfel de intervenție are sens doar în cazul unei crize prelungite, când creșterea prețurilor riscă să se transforme într-un nou val de inflație generalizată. Cu alte cuvinte: nu începi cu tunul dacă ai o pușcă. Dar dacă se apropie o furtună puternică, nu ieși afară doar cu o umbrelă.

Etapa IV: mecanism automat pentru crize viitoare

Pe lângă măsurile pe termen scurt, Guvernul trebuie să învețe lecția și să creeze un mecanism automat pentru ajustarea temporară a accizelor sau a compensațiilor țintite, atunci când prețurile la combustibil depășesc anumite praguri critice.

Improvizația la fiecare nouă criză este anormală. O economie serioasă funcționează după reguli, nu pe reacții de ultim moment. Un astfel de mecanism ar asigura predictibilitate pentru fermieri, transportatori și piață în general. Iar predictibilitatea în economie uneori valorează jumătate din ajutorul acordat.

Ce se poate întâmpla până la sfârșitul lunii?

Dacă tendința de creștere a prețurilor se va menține, este foarte probabil ca veniturile suplimentare ale statului să crească rapid. Dacă în prima săptămână au fost 7 milioane lei, iar în a treia deja 26,7 milioane lei, nu este exclus ca luna martie să se încheie cu acumulări suplimentare de aproape 100 milioane lei.

Aceste fonduri nu trebuie să se piardă în masa generală a bugetului. Ele trebuie urmărite separat și folosite cu înțelepciune pentru a atenua șocul economic.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: