Gropi adânci și asfalt sfărâmat transformă șoselele din Republica Moldova într-un coșmar pentru șoferi.Drumurile, deja fragile, au cedat sub efectul alternanței de îngheț și dezgheț, iar fiecare deplasare a devenit o adevărată probă de răbdare… și de buzunar, din cauza vizitelor la service. Autoritățile anunță că reparațiile vor începe abia după ce vremea se va stabiliza.


Drumurile naţionale s-au transfromat în adevărate capcane pentru şoferi din cauza episoadelor de înghe- dezgheţ pe şosele s-au format adevărate cratere aşa că pe mai multe segmente de drum au fost instalate indicatoare care îi avertizează pe şoferi să reducă viteza , scrie TVR Moldova.md

Gropile domină pe una dintre cele mai circulate artere, șoseaua Chișinău–Leușeni, care duce spre frontiera cu România. GABRIELA SULEAC, jurnalist TVR MOLDOVA:Lângă Bardar, drumul spre Hâncești este plin de gropi, una după alta, de parcă asfaltul ar fi fost ciuruit. Ele nu pot fi evitate, așa că șoferii încearcă să treacă prin cele mai mici, pentru a-și proteja mașinile. Drumul devine, astfel, o probă de atenție și răbdare.

Drumurile stricate afectează mașinile dar și timpul de deplasare.

„Problema principală în gropile acestea e apa. Până nu o să facă canalizare, apa o să meargă pe alături de drum, nu pe drum, și pot să facă tot anul drumul. Și la roți, și la reparația mașinii, și tot ne afectează la timpul de deplasare și se întâmplă accidente din cauza găurilor acestea foarte multe. Acum am venit de la Ialoveni, parcă e bombardat. Dar mai dăunăzi am fost la Hâncești, e strașnic. E strașnic. Mie îmi pare că drumul acesta are vreo câțiva ani, dar e făcut de mântuială. Eu circul peste tot, Bălți, Cahul, absolut peste tot, și pe la Hâncești, și pe la Vulcănești, și pe partea aceasta pe la Congaz și la Orhei, Nisporeni. Cea mai bună calitate, cât de cât, este drumul Chișinău–Orhei, plus minus, și tot sunt sectoare unde e foarte rău. În rest e jale, e jale. Sunt localități, vă spun, găuri cât jumătate de roată, ocolești o gaură și dai în două”.

Şi pe multe străzi din Chişinău au apărut zeci de gropi. Mașinile înaintează cu greu, iar fiecare metru parcurs înseamnă stres, nervi și teamă. Șoferii spun că nu mai conduc, ci “supraviețuiesc” traficului. Potrivit autorităţilor, saptamina trecuta s-au făcut plombări cu beton asfaltic rece pe 55 străzi prin toate sectoarele Chişinăului. Chiar şi aşa, găurile din asfalt sunt tot mai resimţite de şoferi care îşi pun la încercare nu doar maşinile.

„E rău. Foarte rău. Trebuie să fii foarte atent la drum. De aceea e mult ambuteiaj. Mai mult staii în ambuteiaj decât mergi. -E risc şi pentru maşină? Se strică? -Desigur! În partea de nord drumurile sunt foarte bune, însă în chişinău e catastrofă. -Deseori circulaţi pe această porţiune de drum? -În fiecare zi. E foarte rău. Nici nuştiu ce să zic. -După ninsori s-a mai stricat drumul? -Foarte tare!”

Probleme sunt pe toate străzile Chişinăului. Autorităţile recunosc că situaţia este mult gravă în sectorul Botanica,Ciocana şi cartierul Telecentru.

Circulația pe strada Muncești din Chișinău a devenit un coșmar pentru conducătorii auto. În urma ninsorilor, drumul, care și așa nu era într-o stare bună, s-a stricat și mai mult. În încercarea de a-şi proteja maşinile, şoferii trebuie sa faca slalom, cu mare atenţie, printre gropile care sunt peste tot în carosabil.

După mai multe episoade de ger, o ieşire cu maşina în trafic creşte sansa și unei vizite la vulcanizare sau la un service auto. O pană sau o jantă îndoită ori fisurată sunt cele mai întâlnite probleme cu care se confruntă șoferii în această perioadă.

ANATOLIE HARABADJIU, fondator vulcanizare: Numărul de cereri cu anvelopile tăiate şi jantele tăiate s-a dublat, în mare parte s-au format din cauza la gropi. Deoarece cu anvelopele tăiate nu este posibil de circulat noi ieşim pe teren oferim alte roţi pe automobil şi deja acelea le luăm la reparaţii. Jantele se îndreaptă, dar dacă sunt lovite tare ele deobicei şi crapă, dar dacă sunt sudate ulterior nu mai au rezistenţă.

Pe lângă răbdarea necesară pentru a prinde un loc liber, urmează și costurile. În medie, o intervenție simplă pornește de la 350 și poate trece de 1.000 de lei. Însă nota de plată poate fi și mai mult de 2.000 de lei, mai ales în cazul mașinilor mai scumpe, la care sunt afectate elementele suspensiei, rulmenții sau senzorii de la roți.

„Am o bolfă la o roată şi înafară de asta am vibraţii şi din motivul acesta am venit la băieţi să rezolve problema. Tare des trebuie să ajungem la aceea că trebuie să venim să îndreptăm o jantă, să reparăm un cauciuc. În afara oraşului încă e mai dezastru, dar în partea nordului e mort.E straşnic. Mergi cu gura căscată ai probleme la caroserie”.

La Biroul Avocaţilor ajung tot mai multe plângeri de la şoferii care si-au stricat maşinile din cauza drumurilor rele.

RODION RUSNAC, avocat: În special în această perioadă suntem tot mai des suntem apelaţi de către şoferi. Or, este vizibil că foarte multe porţiuni de drum sunt foarte deficitare. Este de dorit să fie făcută o expertiză tehnic a mijlocului de transport pentru a evalua şi pentru a stabili daunele aduse urmare a deteriorării. Dacă între timp aşi efectuat reparaţia pieselor defectate, urmare a prejudiciului cauzat automobilului de o groapă, trebuie de păstrat toate contractele de prestări servicii, chitanţe, bonuri.

VALERIU BOGDAN, şef Direcţie asistenţă juridică, Primăria Chişinău: Noi pe parcursul anilor avem litigii. În special este atrasă Direcţia transport si Exdrupo, dar acum nu avem astfel de solicitări în instanţa de judecată.

Serviciile municipale specializate vor interveni imediat ce va permite vremea de afară, în două etape. Mai întâi cu asfalt rece si apoi cu asfalt cald. Primarul Ion Ceban sustine că prima etapă de intervenții este deja în derulare și autoritățile vor publica costurile totale ale reparatiilor după evaluările finale în teren.

ION CEBAN, primarul municipiului Chişinău: Sunt planificate minim 15 echipe ca să efectueze acele intervenţii care sunt necesare. Se va lucra înclusiv în perioada rece, dacă nu vom avea ploi, chiar dacă teperaturile vor fi cu minus.

Sunt voci care sustin că lucrările de pe străzile din Chişinău sunt făcute superficial şi este nevoie de mai multe investiţii pentru reparaţii capitale.

VICTOR CHIRONDA, expert în urbanism: Pe parcursul ultimilor ani au fost făcute aceste reparaţii superficiale şi problemele sistemice asupra infrastructurii au fost ascunse sub covoraş şi acum din cauza timpului nefavorabil iată că toate odată au ieşit la suprafaţă şi acum înceracă să astupe unde e posibil. Unele străzi practic trebuie reconstuite de la 0 pentru că s-a lăsat fundaţia străzii şi acolo trebuie făcute lucrări de adâncime.

Mai mult, Victor Chironda susţine că drumurile sunt atât de proaste pentru că nu s-ar respecta normele tehnice.

VICTOR CHIRONDA, expert în urbanism: Chiar şi străzile care au fost reparate în anii precedenţi şi acolo sunt aceste găuri, gropi, crăpături şi presupun că asta se întâmplă că fie nu se respectă tehnologia şi noi cunoastem nu se foloseste pietris corespunzător. Se folosesc tot felul de materiale care sunt mai ieftine. Prin 2019 – 2020 erau discuţiică practic nu există asfalt în MD pentru că uzinele nu şi-au ajustat tehnologia la cerințele normativelor europene.

Reprezentanții Administrației Naționale a Drumurilor atrag atentia că multe șosele au depășit durata normală de exploatare, de 10–15 ani. Fisurile din asfalt, combinate cu ciclurile repetate de îngheț-dezgheț, duc la apariția gropilor. Apa pătrunde în crăpături, îngheață și rupe asfaltul. Procesul este accelerat și de folosirea sării pe timp de iarnă.

ȘTEFAN POPA, director general interimar, AND: Până în moment avem peste 460 de tone de asfalt la rece, deja așternut pe toate traseele naționale. În continuare monitorizăm, inspectăm și remediem acolo unde este necesar. Prioritare sunt drumurile cu indicele M, drumurile expres, după care cele cu indicele R, drumurile republicane, apoi drumurile G, drumurile regionale.

Pentru anul 2026, s-au alocat 1 miliard 821 de milioane de lei pentru prima etapă de întreținere și lucrări capitale la drumuri. Pe parcursul anului, fondul rutier ar urma să fie rectificat pentru a primi resursele necesare întregii rețele de drumuri naționale.

ȘTEFAN POPA, director general interimar AND: Avem nevoie de surse financiare mai mari pentru a menține toată rețeaua. Un drum bun nu înseamnă a fi construit. Un drum bun înseamnă a fi menținut. Aici pot să vă spun că suma alocată pentru întreținerea drumurilor naționale este circa 30% din suma care ar trebui alocată anual pentru întreținerea și menținerea stării drumurilor naționale în condiții bune.

Autoritățile sunt în faza de elaborare a caietelor de sarcini pentru reabilitarea a 210 kilometri de drum pentru acest an. De asemenea, opt poduri urmează să fie reconstruite, inclusiv prin proiecte finanțate din fonduri externe.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: