O descoperire remarcabilă din perioada creștinismuluitimpuriu a fost făcută recent în districtul İznik (fostulNiceea), din provincia Bursa, în regiunea sudică a Mării Marmara, Turcia. În necropola Hisardere a fostgăsită o cameră funerară unică, decorată cu o frescăreprezentându-l pe „Iisus Bunul Păstor”. Descoperireaa fost lansată oficial la nivel internațional în timpulvizitei Papei Leon al XIV-lea în Turcia.

Acest hipogeu, identificat în cercetările din 2025, se numără printre cele mai deosebite artefactedescoperite în zonă, grație mormântului, frescelor șiiconografiei sale. Reprezentarea lui „Iisus BunulPăstor” de pe pereții camerei este considerată unadintre cele mai bine conservate din Anatolia. Construcția interioară, realizată din cărămidă și piatrăbrută, sporește valoarea arheologică a monumentului. În interior se află un kline (pat funerar) decorat cu motive vegetale și perechi de păsări. Pe acest kline se află trei morminte: două ale unor adulți și unul al unuibebeluș.

O expresie artistică rară a creștinismuluitimpuriu

Pe patul funerar apare pictat „Iisus Bunul Păstor”, înfățișat ca un tânăr cu un miel pe umeri. Imagineaamintește de sculpturile expuse în Muzeul Pio Cristiano din Vatican și de frescele din catacombelePriscilla, Petrus–Marcellinus și Domitilla din Roma.

Faptul că o asemenea reprezentare atât de bine păstrată nu a mai fost întâlnită până acum în Anatolia conferă monumentului o valoare excepțională pe plan internațional. Tema „Bunului Păstor” este o imagine recurentă în arta creștină timpurie, mai ales îndecorarea mormintelor din perioada ImperiuluiRoman. Această iconografie combină simboluri din tradițiile greco-romane precreștine cu interpretărireligioase creștine, dând naștere unui limbaj vizualdistinct.

Pe latura lungă a camerei funerare, unde săpăturilecontinuă, au fost deja dezvăluite portrete de bărbațiși femei nobile, așezați pe o bancă, reprezentăriremarcabile pentru arta portretului. Lângă aceștiaapar două figuri de servitori (sclavi), mai mici ca dimensiune, în posturi de asistenți.

Papa Leon al XIV-lea și Recep Tayyip Erdoğan, prezenți la marcarea descoperirii

Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, l-a însoțit pe Papa Leon al XIV-lea în vizita saîn Turcia. Cu această ocazie, președintele RepubliciiTurcia, Recep Tayyip Erdoğan, i–a oferit Papei o pictură pe ceramică reprezentând descoperirea de la İznik.

O nouă destinație pe harta creștinismuluitimpuriu în Turcia

Deși în mormânt nu s-au găsit artefacte care săpermită datarea exactă, stilul arhitectural, tehnicafrescelor și analiza stilistică indică faptul cămonumentul datează din secolul al III-lea d.Hr. Această descoperire completează traseele de pelerinajcreștin deja existente în Turcia.

Turcia găzduiește numeroase rute culturaleimportante pentru cei interesați de originilecreștinismului. Un exemplu este Traseul SfântuluiPavel, care urmează călătoriile apostolului în Anatolia. Acesta se întinde pe aproximativ 500 km, din Perge până în Antiohia din Pisidia (Yalvaç), traversânddrumuri romane antice, sate montane și păduri, oferind o experiență istorică și spirituală.

Un alt traseu renumit este Drumul celor Șapte Bisericiale Apocalipsei, menționate în Noul Testament. Rămășițele acestor biserici se află în regiuneaEgeeană a Turciei, în locuri care au jucat un rol crucial în răspândirea creștinismului. Apostolul Ioan (SfântulIoan Evanghelistul) a trăit în Efes, unde se află unadintre aceste biserici. Tot aici se crede că se află șiCasa Fecioarei Maria.

Capadocia și Demre – repere esențiale ale creștinismului timpuriu

Capadocia, cu peisajele sale stâncoase din centrulTurciei, a fost un refugiu pentru primii creștinipersecutați de Imperiul Roman. Aceștia au săpatadăposturi și mănăstiri subterane, pe care le-au decorat cu fresce impresionante.

Pe coasta mediteraneană, orașul Demre (fostul Myra) păstrează moștenirea Sfântului Nicolae (cunoscut șica Moș Crăciun), atrăgând vizitatori către vecheabazilică și pe urmele acestui sfânt de seamă al creștinismului timpuriu.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: