Ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a declarat că Uniunea Europeană va monitoriza atent modul în care autoritățile de la Chișinău vor gestiona fondurile alocate prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova.

 

Janis Mazeiks a subliniat că, deși responsabilitatea principală pentru folosirea corectă a banilor revine autorităților moldovenești, UE va monitoriza atent, inclusiv prin consolidarea sistemului național de audit, transmite radiomoldova.md.

„Legislația moldovenească prevede răspunderea pentru utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, iar acest fapt constituie un stimulent pentru ca lucrurile să se desfășoare corect”, a explicat ambasadorul, citându-l chiar pe Ronald Reagan: „Ai încredere, dar verifică.”

Mai mult, oficialul european a precizat că există un angajament de a publica beneficiarii finanțărilor de peste 50.000 de euro pentru a asigura transparența totală în utilizarea fondurilor.

„Este un sistem de control atât la Chișinău, cât și la nivelul Bruxelles-ului”, a adăugat ambasadorul.

Janis Mazeiks a reiterat importanța reformei justiției în Republica Moldova, precizând că acest proces este esențial și este sprijinit de UE în cadrul Planului de Creștere.

„Este foarte important ca reforma justiției să continue și procesul de vetting să fie aplicat în mod riguros”, a explicat diplomatului european, care a subliniat legătura directă între buna guvernare, transparența în gestionarea fondurilor și sprijinul european.

În ceea ce privește monitorizarea propriu-zisă a fondurilor, ambasadorul a spus că UE a creat un mecanism complex, bazat pe mai multe niveluri de control. De exemplu, delegația Uniunii Europene din Moldova a fost extinsă cu un departament dedicat exclusiv supravegherii modului în care sunt cheltuiți banii europeni.

„Există sisteme de control la nivelul UE și va fi creat un sistem special pentru aceste proiecte”, a adăugat Janis Mazeiks.

Primul transfer de bani din Planul de Creștere este preconizat pentru luna iulie, dar acesta depinde de finalizarea și ratificarea unor documente esențiale, care sunt în prezent în proces de aprobare.

„Acesta este orizontul de timp pe care îl vizăm acum. Fiecare pas de reformă are un calendar clar, stabilit până în iunie sau decembrie, în funcție de an. Dacă acești pași nu vor fi realizați, finanțarea nu va fi acordată”, a subliniat Janis Mazeiks.

În legătură cu întrebările privind alocarea unor fonduri pentru mass-media, ambasadorul a explicat că Planul de Creștere nu prevede în mod direct astfel de finanțări. Cu toate acestea, el speră ca dezvoltarea economică a țării, sprijinită prin acest plan, să stimuleze indirect presa prin creșterea pieței publicitare.

„Obiectivul nostru este ca economia Republicii Moldova să se dubleze în următorii 10 ani, iar o economie mai puternică va fi benefică și pentru mijloacele de informare în masă. De asemenea, vom continua proiectele deja existente pentru sprijinirea mass-mediei și societății civile”, a mai spus oficialul european.

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Janis Mazeiks a atras atenția că viitorul european al Republicii Moldova depinde în totalitate de alegerea cetățenilor și a forțelor politice care vor intra în Legislativul următor.

„Nu voi ascunde acest lucru – totul depinde de cetățenii Republicii Moldova. Este esențial ca parcursul de integrare europeană să continue, iar acest lucru a fost susținut ferm de cetățeni prin votul de anul trecut la referendum”, a afirmat ambasadorul UE.

Diplomatul a remarcat că Republica Moldova a valorificat bine oportunitățile oferite de UE în ultimii trei ani și jumătate, dar a avertizat că această traiectorie poate fi rapid compromisă.

„Dacă se vor face pași în alte direcții, procesul de apropiere de Uniunea Europeană se poate încetini, opri sau chiar inversa. Am văzut deja ce efect a avut legea agenților străini în Georgia”, a conchis Janis Mazeiks.

De menționat că Parlamentul European a votat pe 11 martie aprobarea finală a Planului de creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova – o inițiativă lansată de Comisia Europeană în octombrie 2024. Acesta prevede alocarea a 400 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile și 1,5 miliarde de euro în împrumuturi avantajoase. Debursarea fondurilor este condiționată de respectarea unor principii democratice precum alegeri libere, presă independentă, funcționarea justiției și garantarea drepturilor omului.

Fondurile vor putea fi transferate în tranșe, în perioada 2025–2027, în funcție de îndeplinirea unor condiționalități de reformă, iar plățile efective vor putea fi realizate până la 30 iunie 2029. 75% din împrumut va fi utilizat pentru sprijin bugetar, iar 25% pentru finanțarea proiectelor investiționale.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: