Ceva mai vechi, ceva mai noi, o bună parte dintre noi cunoaște vremurile când, alături de păpușile de pe rafturile magazinelor, erau mereu disponibile păpuși confecționate de bunei, părinți sau de copii înșiși. De obicei, inspirația și dorința de a avea o jucărie oscilau între două materii prime – rămășițe de stofă de la croitor și pănuși de păpușoi cu toată atributele. Amintiri dragi pentru unii, actualitate pentru alții. Da, ați citit corect, mai este lume preocupată de confecționarea păpușilor din pănuși. Preocupată e puțin spus și doar păpuși tot e puțin spus.

Alături de noi, este astăzi Eugenia Voinotinschi, locuitoare a satului Sărata Veche, raionul Fălești, care de mai bine de doi ani, își alimentează din plin pasiunea cu inspirație, confecționând păpuși din pănuși. Natural, ecologic, sustenabil.

„În toamna lui 2020, totul a început de la un sac de pănuși și de la o veche dorință de a încerca să confecționez ceva. O primă păpușică a fost doar un debut lejer, căci ulterior, dornică să creez ceva frumos, am confecționat diverse piese, între care carafe, buchete de flori, coșulețe, vaze, statuiete în port popular și, mai nou, pălării”, ne spune entuziasmată dna Eugenia Voinotinschi.

Entuziasmul pe care îl manifestă în această rară îndeletnicire este alimentat și de susținerea din partea familiei, cei 3 copii fiind fascinați și mândri de alegerea și reușitele mamei, ocupație tradițională, atât de ancorată în strămoșesc, încât nici nu-i poți aplica eticheta modernă de „Hobby” și continui s-o vezi ca „îndeletnicire”. Tot el, entuziasmul, se mai poticnește periodic de căutarea materiei prime.
Lucrările confecționate sunt atât de aproape de originalul natural, încât ondulările pănușilor trebuie să fie lejere și exacte. Or, este nevoie de pănuși de calitate, care, ne spune protagonista, nu întotdeauna sunt de găsit.

„La început, apelam mereu la consăteni, dar acum îmi fac rezerve serioase ca să pot realiza toate ideile. Până acum, am confecționat peste 200 de lucrări, dintre care cam jumătate le-am vândut, inclusiv în alte raioane și peste hotare. Puterea internetului și a recomandărilor a funcționat, așa că am avut comenzi expediate în Italia, Franța”, adaugă meșterița.

Apropo de meșterit, și-a pus o dorință și un scop bine definit de a deveni, grație îndeletnicirii, membră a Uniunii Meșterilor Populari. Adună diplome confirmative, de pe la festivaluri și expoziții, de recomandări, are sertarul plin. Autodidactă, ne povestește că nu prea a avut de unde învăța tehnica și mărturisește că uneori chiar se miră singură cum i-a ieșit bine un obiect sau altul, fără a avea vreun mentor, fără scheme, din propria imaginație. Natural peste natural, căci cel mai frecvent dă culoare lucrărilor sale cu frunze de nuc, cu extras de coji de ceapă, sfeclă roșie și doar uneori apelează la vopsea de ouă, dar extrem de rar. Atât jucăriile ecologice, cât și alte obiecte, sunt apreciate de cei care le observă, află de această posibilitate.

Cele mai solicitate sunt păpușele, dar se întreabă și carafele, și coșulețele. Sărăteanca ne spune că la o carafă este de lucru pentru o zi. Așa, făcută fugitiv, după cum se exprimă dumneaei, cât se mai odihnește de muncile zilnice, face pănuși. În această perioadă, la mare căutare sunt pălăriile din pănuși, naturalețe și individualitatea lor atrăgând femeile. Așa, pănușile, considerate resturi vegetale, nu doar nu ajung la gunoi sau pe foc, dar fac parte dintr-o artă, dintr-o mică afacere, dintr-o plăcere naturală reciprocă pentru cea care confecționează și pentru cei care achiziționează.
Femeia din mediul rural, cântată pentru hărnicia ei, se reflectă și-n chipul meșteriței. Este prezentă sau chiar inițiatoarea multor acțiuni de salubrizare. Cei din comunitate ne spun că o respectă nu doar pentru pasiunea de a confecționa păpuși din pănuși, dar și pentru alte ocupații în care dă dovadă de entuziasm. Participă la activitățile Formației Folclorice „Sărăteanca”, este membră a Grupului de Seniori „Țărăncuța”, responsabilă de domeniul mass-media, este și președinta Comitetului Coordonator Local. Cu orice ocazie, contribuie la ajutorarea nevoiașilor, cu precădere, a persoanelor singuratice.

Dacă pentru noi e timpul porumbului fiert prin apropiere, pentru Eugenia Voinotinschi, este perioada când își așteaptă materia primă. În plus, săptămâna aceasta este ocupată de confecționarea unor ghiveciuri, pe care tot le face cu tentă ecologică și inspirând, implicând alte femei, mai ales tinere : din ștergare uzate, cu un amestec de mortar, creează ceva ce va înfrumuseța spațiile publice : curtea primăriei Sărata Veche, cea a punctului medical din sat și curtea bisericii. Apropo, mărturisește că drept carte de vizită, înmânează celor dragi, celor care e interesează de mai multe lucrări sau organizatorilor de festivaluri câte un îngeraș din pănuși.

 

Astâmpăr? Se pare că nu-i despre femei, nu despre femeile moldovence, la sigur nu despre femeile din mediu rural.

Autoare: MARIANA IONEL

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: