În fiecare an, autoritățile fac promisiuni că vom scăpa de ambrozie, că se va interveni unde este nevoie și că „nu o vor lăsa să înflorească”.

Totuși, subiectul a devenit mai mult un motiv de pasare a responsabilităților între autoritățile centrale și cele locale, iar planta continuă să crească și să provoace tot mai multe probleme alergice, informează agora.md.

Șeful Direcției generale asistență medicală și socială, Boris Gîlca, susține că potrivit unei Hotărâri de Guvern din anul 2018 stipulează că pe atunci Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor interne și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru realizare planului de acțiuni și vor asigura planificarea bugetară.

Declarațiile au fost făcute la conferința de presă privind acțiunile de combatere a ambroziei pe teritoriul orașului Chișinău, din data de 2 septembrie.

„Subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului, ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, precum și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică vor prezenta semestrial Ministerului Agriculturii raportul privind gradul de atingere al indicatorilor, apoi Ministerul va prezenta Guvernului acțiunile realizate”, explică Gîlca.

Potrivit lui, autoritățile publice locale nu sunt abilitați cu responsabilități de control, verificare și amendare a agenților publici sau privați. Aceste competențe ar ține de autoritățile publice centrale.

„Nu există o cooperare, nu există cel puțin o intenție de comunicare dintre autoritatea publică locală și cea publică centrală despre ambrozie”, spune acesta.

Gîlca susține că un punct din Regulamentul din Hotărârea de Guvern prevede că, în cazul în care identificarea subiecților responsabili de terenuri sau în cazul persoanelor vârstnice care se află în imposibilitatea de a a combate ambrozia sau în cazuri de litigii, responsabilitatea de eradicare revine autorităților publice locale.

Mai mult, planta a devenit şi mai agresivă în ultimii ani, iar în afara Capitalei aceasta se întinde pe lanuri imense.

„Ieşiţi în afara Chișinăului, mergeți după Chișinău, spre Bălți, spre sud să vedeți ce lanuri de ambrozie avem de toată frumusețea, devine deliciul agricultural, devine o plantă de top cultivată în ghilimele”, a spus Boris Gîlca.

Proiectul din 2018, uitat la scurt timp

În anul 2018, Guvernul R. Moldovei a aprobat cadrul normativ care reglementează activităţile de combatere şi prevenire a răspândirii ambroziei (Ambrosia artemisiifolia), inclusiv responsabilii de implementarea acestora. Atât gestionarii terenurilor pe care crește ambrozia, cât și instituțiile statului (Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică) au atribuții în stârpirea ambroziei. Nerespectarea obligațiilor se sancționează cu amendă.

Ulterior, în 2019, ministra Sănătății de atunci, Ala Nemerenco a declarat că chiar dacă există hotărârea de Guvern, aceasta nu funcționează.

„Am semnat un ordin prin care Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) va recomanda autorităților locale să întreprindă acțiuni concrete de distrugere a ambroziei în spațiile publice, spațiile întreprinderilor de stat și private, cât și în sectoarele particulare pentru a asigura un mediu sănătos de viață și pentru a diminua riscurile pentru sănătate. ANSP va asigura controlul, în limita competențelor funcționale, a tuturor subiecților pasibili controlului de stat în domeniul sănătății publice și va întreprinde un șir de măsuri de monitorizare a acțiunilor întreprinse în teritorii. ANSP de asemenea va organiza acțiuni de informare și conștientizare a problemei date, iar în scurt timp vom avea și un poster care va fi distribuit în toată țara”, a spus Nemerenco.

Ordinul a fost elaborat ordinul în baza hotărârii de Guvern, pentru că, potrivit ministrei, actul din urmă „e frumos uitat”. Mai mult, în 2019 se promiteau a fi întocmite și amenzi pentru cei care nu distrug ambrozia.

În august, peste 600 de pacienți cu alergie provocată de ambrozia

Potrivit autorităților locale, în august, peste 600 de persoane alergice au cerut ajutor în instituţiile medicale din Chișinău. Șeful Direcției generale asistență medicală și socială susţine că cifra de fapt ar fi de zece ori mai mare. Conform metodologiei folosite de OMS, numărul raportat ar trebui înmulțit la zece.

„Asta ar însemna că în municipiul Chișinău au fost cel puțin 6.000 de cazuri în luna august, iar numărul la nivel național este cu siguranță mai mare” a spus Boris Gîlca.

Boris Gîlca a mai spus că tratamentul administrat fără consultarea medicului în majoritatea cazurilor este ineficient. Pacientul trebuie să schimbe 2-4 tratamente până își găsește unul eficient.

Astfel, autoritățile municipale solicită Ministerului Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicina (CNAM) includerea preparatelor folosite la alergiile provocate de ambrozie în lista medicamentelor compensate.

De cealaltă parte, Ministerul Sănătăţii susţine că medicamentele compensate nu vor soluţiona problema şi le-a sugerat autorităţilor publice locale să se ocupe de nimicirea totală a plantei din oraş.

Amintim că, anual, ambrozia dă dureri de cap cetățenilor Republicii Moldova. În perioada august-septembrie, polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacă polinoze, fiind unul dintre factorii agravanţi ai astmului bronşic.

Distribuie articolul: