Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni, la Praga, să sprijine extinderea Uniunii Europene prin intrarea ţărilor din Balcanii Occidentali, a Ucrainei şi a Republicii Moldova şi chiar a Georgiei, şi a susţinut dispariţia regulii unanimităţii în luarea deciziilor la nivelul UE, informează AFP, Reuters şi DPA, preluat de MOLDPRES.

„Faptul că Uniunea Europeană continuă să se lărgească spre est este un avantaj pentru noi toţi”, a afirmat Scholz într-un discurs la Praga privitor la viitorul Europei.

El a evocat „o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală”.

„În această Uniune lărgită, diferenţele între statele membre vor creşte în termeni de interese politice, putere economică sau sisteme sociale. Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea (în sânul UE), riscul ca o singură ţară să le împiedice cu veto-ul său pe celelalte să avanseze creşte cu fiecare nou stat membru”, a explicat Olaf Scholz.

În acest context, el a propus o trecere graduală la luarea deciziilor cu majoritate în politica externă comună, dar şi în alte domenii, precum politica fiscală.

Şeful executivului german şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei „comunităţi politice europene”.

Subliniind „dimensiunea geopolitică” a procesului de extindere a UE, el a afirmat că „trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare”.

„Ceea ce lipseşte, totuşi, este un schimb periodic la nivel politic – un forum în care şefii de stat şi de guvern din UE şi partenerii noştri europeni să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta probleme cheie care afectează continentul nostru ca întreg, precum securitatea, energia, clima şi conectivitatea”, a insistat cancelarul german.

În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de „autocraţia neoimperialistă”.

„Chiar acum, ne întrebăm încă o dată unde va duce linia de divizare între această Europă liberă şi o autocraţie neoimperialistă în viitor. Am vorbit despre un punct de cotitură după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Atacul brutal asupra Ucrainei este astfel şi un atac asupra ordinii securităţii Europei”, a explicat cancelarul Scholz.

El a dat asigurări că Berlinul îşi va menţine sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât este necesar”. În următoarele săptămâni, Germania va trimite arme Kievului.

Potrivit lui, în afară de livrarea de sisteme radar şi drone, Germania ar putea să-şi asume o responsabilitate specială în privinţa consolidării artileriei şi a capacităţilor de apărare aeriană ale Ucrainei.

Amintim că în iunie, liderii țărilor UE au acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidați la aderarea la UE. Liderii UE au convenit, de asemenea, să acorde Georgiei statutul de candidat după ce țara îndeplinește o serie de condiții. Statutul de candidat este deținut și de Macedonia de Nord (aplicat în 2004), Albania (în 2009), Serbia (în 2009), Turcia (în 1987) și Muntenegru (în 2008).

Distribuie articolul: