Totul începe cu un nor în formă de ciupercă, semn al războiului nuclear, pe care lumea spera să nu-l mai vadă niciodată. Răzbunările provoacă atacuri de tip ripostă, fiecare atac intenționând să pună capăt acestui ultim Război al Tuturor Războaielor, până când, aproximativ o săptămână mai târziu, Pământul începe să tremure sub un strat de funingine și praf.

Stabilirea scenariilor și calcularea impactului unei ierni nucleare nu reprezintă nimic nou, datând din vremea Războiului Rece. După zeci de ani, știm mult mai multe despre efectele de substrat ale particulelor din atmosferă asupra agriculturii. Iar răspunsurile rămân la fel de sumbre ca întotdeauna.

Folosind cele mai recente date despre agricultură și resursele piscicole, un grup de oameni de știință din întreaga lume a propus șase scenarii care aproximează la ce ne-am putea aștepta de la aprovizionarea cu alimente ca urmare a unui conflict nuclear între state. Lăsând deoparte victimele imediate, care ar putea fi de ordinul a sute de milioane, rata mortalității cauzate de deficitul de calorii reprezintă adevărata problemă, indică Science Alert.

Cercetătorii au folosit un sistem de la Centrul Național pentru Cercetarea Atmosferică din SUA pentru a prezice modul în care modelele meteorologice s-ar putea schimba odată cu adăugarea de funingine și praf cauzată de exploziile nucleare. Aceasta a fost apoi folosită pentru a informa estimările cu privire la modul în care recoltele și stocurile marine ar reacționa la schimbările de temperatură la suprafață, lumina directă și difuză și precipitații.

Rezultatele nu au fost deloc încurajatoare

Spre exemplu, cercetătorii au luat în considerare un bombardament nuclear relativ minor care implică aproximativ 100 de detonări, cum ar fi unul pe care l-am putea anticipa în cazul în care tensiunile dintre India și Pakistan ar escalada. După calculele cercetătorilor, 5 milioane de tone metrice de particule ar fi eliberate în atmosferă. Prin comparație, incendiile catastrofale din California din 2017 și cele din Australia de la sfârșitul lui 2019 au emis până la 1 milion de tone fiecare.

Consecințele ar însemna că cei mai mulți dintre noi am avea acces la mai puțin calorii (cu până la 8% mai puține), iar 255 de milioane de oameni ar muri de foamete în următorii ani. În mod ironic, ajustările în modul în care ne hrănim ar putea determina chiar ca unele comunități să-și crească aportul caloric cu până la 5%.

Pe măsură ce funinginea din aer se acumulează, ar deveni mai greu să găsești modalități de a măsura resursele alimentare, chiar și pentru cei care doresc să exploateze haosul. Un război total, care ar epuiza stocurile de mii de bombe din SUA și Rusia, ar adăuga 150 de milioane de tone metrice de nisip și praf în atmosfera planetei noastre, privând lumea de trei sferturi din totalul caloric.

Rezervele alimentare ar avea de suferit

Accesul rapid la aprovizionarea cu alimente ar depinde de locul în care locuiește o populație. Într-un scenariu în care 250 de explozii nucleare aruncă 27 de milioane de tone metrice de material în aer, latitudinile înalte din emisfera nordică ar înregistra o scădere de peste 50% a caloriilor recoltate și o scădere cu aproximativ 20 până la 30% a rezervelor provenite din pescuit.

Pentru națiunile mai apropiate de Ecuator, reducerea medie a caloriilor ar fi mai mică de 10%. După cum s-a văzut în conflictul dintre Ucraina și Rusia, comerțul cu alimente va fi aproape sigur întrerupt. Națiunile dependente de alimentele expediate din altă parte ar trebui să se adapteze rapid. Pentru unele comunități, acest lucru s-ar putea să nu fie atât de rău pe cât pare.

Fără un comerț internațional care să le suplimenteze dieta, populația Australiei ar putea încă obține cel puțin jumătate din calorii din grâul de primăvară. Simulările efectuate de cercetători au descoperit că această cultură ar experimenta o scădere minimă a randamentului, sau poate chiar un câștig ușor.

Asocierea în lanț a factorilor de risc

În timp ce australienii ar trebui să strângă cureaua, același nivel de victime ar putea fi evitat. De asemenea, aprovizionarea cu alimente din Noua Zeelandă s-ar putea confrunta cu un impact mai mic decât națiunile care se bazează pe culturi precum orezul. Așa cum remarcă cercetătorii, totuși, tulburările sociopolitice care ar urma în mod inevitabil transformă predicțiile relativ simple privind economia alimentară într-un haos.

„Dar dacă acest scenariu ar avea loc într-adevăr, Australia și Noua Zeelandă ar vedea probabil un aflux de refugiați din Asia și din alte țări care se confruntă cu insecuritate alimentară”, notează autorii studiului. În timp ce studiul avansează previziunile anterioare cu date mai precise, există încă o mulțime de necunoscute când vine vorba de moduri în care omenirea ar gestiona o viață post-război nuclear.

Măsurile viitoare ar putea profita de modelele îmbunătățite care implică mai multe culturi sau ar putea prezice modul în care sistemele comerciale și economice ar redistribui bunurile. Alți factori, cum ar fi pierderea de ozon și decesele polenizatorilor, ar afecta într-o anumită măsură resursele gestionate și negestionate. Luând în considerare acestea, rata mortalității ar putea crește și mai mult. Aceste previziuni sunt unele de nedorit.

Distribuie articolul: