Eliberarea Donbasului este o „prioritate necondiționată” a operațiunii speciale din Ucraina, în timp ce locuitorii din restul teritoriilor unde are loc aceasta vor trebui să își decidă singuri viitorul, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, transmite agenția rusă de presă RIA Novosti, care citează un interviu acordat de șeful diplomației de la Moscova postului francez de televiziune TF1.

„Eliberarea regiunilor Donețk și Lugansk, recunoscute de Federația Rusă ca state independente, este o prioritate necondiționată”, a spus Lavrov.

În același timp, ministrul rus a declarat, referitor la teritoriile din Ucraina unde are loc operațiunea militară rusă, că „depinde de locuitorii acestor zone să își decidă viitorul”, transmite digi24.ro.

„Ei ar trebui să decidă singuri în ce mediu vor continua să existe: în cel creat de președintele Zelenski – interzicând educația rusă, mass-media, cultura, folosirea limbii ruse în viața de zi cu zi – sau într-un altul în care vor putea să-și crească copiii așa cum vor ei, nu cum vor Zelenski și echipa sa”, a mai spus Lavrov, citat de agenția rusă de știri.

Sănătatea lui Putin

Interviul – unul dintre puținele pe care șeful diplomației ruse l-a acordat presei occidentale de la începutul invaziei ruse – are 15 minute, dar interesant este că agenția de presă RIA Novosti, unul dintre instrumentele de propagandă ale Kremlinului, a extras acest fragment cu prioritate. Este a doua știre, în ordine cronologică, postată pe site-ul agenției ruse din interviul lui Lavrov.

„În Europa, unii spun că Putin este bolnav, alții că este îngrijorat, alții că este furios. Cum se simte?” – l-a întrebat în final jurnalista franceză pe Serghei Lavrov.

„Știți, președintele Putin apare în public în fiecare zi. Îl puteți vedea pe ecrane, îi puteți citi discursurile, îi puteți asculta discursurile. Nu cred că oamenii sănătoși la cap pot vedea în acest om vreun simptom de boală”, a răspuns Lavrov.

Lavrov susține că Rusia nu va anexa republicile autoproclamate Donețk și Lugansk

Lavrov a fost întrebat la TF1 dacă vor mai fi și alte bătălii după cea de pe frontul din Donbas. „Prioritatea noastră absolută este eliberarea regiunilor Donețk și Lugansk, care sunt acum recunoscute de Federația Rusă ca state independente”, a răspuns șeful diplomației ruse.

Întrebat dacă asta înseamnă că republicile Donețk și Lugansk vor fi anexate de Rusia, Serghei Lavrov a răspuns: „Aceasta nu este o anexare. Este o operațiune militară solicitată de statele suverane ale Republicii Populare Donețk și ale Republicii Populare Lugansk, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, care prevede, la articolul 51, dreptul la autoapărare individuală și colectivă. Apărăm oamenii și îi ajutăm să își restabilească integritatea teritorială”.

Trei luni de război: un succes sau un eșec? Ce spune Moscova

Discuția a intervenit într-un context mai larg, în care Lavrov a fost întrebat dacă, la trei luni de la începutul invaziei, apreciază războiul ca fiind un succes sau un eșec. El a evitat un răspuns direct și a spus că Rusia nu este interesată de astfel de evaluări.

Lavrov a spus în schimb că operațiunea din Ucraina era „inevitabilă” și a reluat tezele susținute de Kremlin despre necesitatea „denazificării” Ucrainei și despre complicitatea Occidentului.

„Facem ceea ce suntem obligați să facem: protejăm oamenii și protejăm limba rusă, care a fost discriminată și atacată în mod direct de regimurile succesive din Ucraina, atât sub Poroșenko, cât și sub Zelenski. Protejăm Ucraina de nazificare, care are loc de mulți ani, cu complicitatea directă a Occidentului. Occidentului nu i-a păsat ce s-a întâmplat cu limba rusă, cu educația rusă, cu presa rusă, care au fost interzise prin lege.Timp de mulți ani am îndemnat Occidentul să nu facă din Ucraina o țară antirusească. Cu alte cuvinte, amenințarea directă la adresa frontierelor noastre – împotriva căreia am avertizat de mulți ani – a fost complet ignorată. De aceea, operațiunea noastră militară a fost inevitabilă”, a arătat Lavrov.

Lavrov: Armata rusă protejează civilii, ucrainenii își bombardează singuri populația

Lavrov a fost întrebat apoi dacă „operațiunea specială” din Ucraina va fi una de lungă durată sau se va încheia odată cu bătălia de pe frontul din Donbas. În răspunsul său, șeful diplomației a ținut să sublinieze că ritmul operațiunii e lent pentru că trupele ruse sunt grijulii să nu lovească infrastructurile civile și a insinuat că ucrainenii sunt cei care bombardează în mod regulat zonele rezidențiale.

„Bineînțeles, oamenii mor. Dar dacă operațiunea durează atât de mult, așa cum vedem acum, este în primul rând pentru că armata rusă a primit ordin să evite cu orice preț orice atac, orice lovitură împotriva infrastructurilor civile. Ar trebui să fie vizate doar infrastructura, echipamentele și personalul militar. Acționăm într-un mod complet diferit față de armata ucraineană și de batalionul neonazist ucrainean (Regimentul Azov – n.r.), care pur și simplu folosesc civilii ca scuturi umane. Dacă ați fost acolo, probabil că ați văzut sau ați auzit cum aceste batalioane ucrainene plasează armament greu în zonele rezidențiale, lângă școli, spitale și grădinițe. Probabil că știți, de asemenea, cum bombardează în mod regulat Donețk, zonele rezidențiale ale acestui mare oraș, cum suferă civilii”, a afirmat Lavrov.

Ce înseamnă că „poporul va decide”

În finalul răspunsului său, șeful diplomației a făcut declarațiile reținute de agenția RIA Novosti: „Obiectivul nostru evident este, desigur, să scoatem armata ucraineană și batalioanele ucrainene din regiunile Donețk și Lugansk. În ceea ce privește restul teritoriilor din Ucraina, unde există oameni care nu doresc să rupă legăturile cu Rusia, decizia va aparține oamenilor din acele regiuni. Nu cred că vor fi fericiți să se întoarcă sub un regim neonazist care este complet rusofob. Este la latitudinea poporului însuși să decidă”, a spus Lavrov, conform transcriptului postat de TF1.

Afirmațiile sale sugerează că în aceste regiuni, aflate sub control rus, se vor ține „referendumuri”, așa cum se vorbește, de pildă, de mai mult timp, în cazul Hersonului, pentru a da o aparență democratică unei eventuale proclamări a „independenței”, „autodeterminării” sau chiar a unei solicitări de alipire la Rusia, așa cum s-a întâmplat în cazul Crimeei în 2014.

Distribuie articolul: