Confruntată cu intensificarea ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina. Vizează acum nodurile de aprovizionare strategice – distruge depozite de armament, bombardează poduri şi căi feroviare, în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua controlul asupra unei părți a teritoriului ucrainean, arată o analiză a agenției France-Presse.

Armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o „mare cantitate” de arme livrate Kievului de SUA şi de alte ţări europene. Anunțul vine a doua zi după ce, sub auspiciile SUA, 40 de ţări s-au reunit în Germania pentru a discuta despre sporirea sprijinului militar destinat Ucrainei.

Luni, un tir cu rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează estuarul râului Nistru, un pod care asigura o legătură feroviară între Ucraina și România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor Ferate ucrainene. Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri.

Tot luni, instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (din centru-vest), un important nod feroviar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră și ele ţinta loviturilor ruseşti.

De ce a fost bombardat podul care asigura o legătură feroviară între România și Ucraina

„Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme”, subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de Relaţii Internaţionale şi Strategice.

„Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea”, adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei Mediteraneene de Studii Strategice.

În acest context, distrugerea podului care leagă Ucraina de România – singurul care îi asigura acces la porturile de la Dunăre – este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă, punctează AFP. „Ei au vrut să taie fluxul de ajutorului pentru Ucraina, în special de carburant, trimis de ţările occidentale și care tranzita prin România”, spune George Scutaru, director general al New Strategy Center.

Marja de manevră a rușilor este limitată

Perspectiva fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la centrul de american Atlantic Council, care prevedea o apropiată blocare a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene.

Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, „ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie”, menționează o sursă militară franceză.

Pe de altă parte, marja de manevră rusească ar putea să fie limitată din motive geografice. Ucraina are o frontieră lungă, cu mai multe puncte de trecere, arată Benjamin Jensen, de la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington. „În cel mai rău caz”, ţările occidentale se vor adapta, mizând pe expedieri de mai mică amploare, care sunt mai dificil de urmărit, chiar dacă asta presupune ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc, ca în cazul unei operaţiuni de mare amploare,  estimează analistul.

Rușii câștigă timp luptând pe două fronturi

Ruşii îşi urmăresc în continuare principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. „Ei luptă acum pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării”, subliniază Maulny.

Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, arată Ausseur. „Nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă Harkovul la cenușă, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil”, consideră acelaşi expert.

„Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de tensionare a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse”, relevă sursa militară franceză.

La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp.

„Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?”, se întreabă Ausseur. „Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană”, adaugă el.

Distribuie articolul: