Masa în familie este deosebit de importantă, oferind, pe lângă mâncare, hrană afectivă şi mentală, susţin specialiştii. Deşi sunt conştienţi de beneficii, românii servesc masa în familie mai rar decât şi-ar dori, potrivit unui studiu naţional realizat de brandul Delikat. Cercetarea scoate la iveală şi alte detalii interesante despre obiceiurile şi comportamentele românilor când se strâng în jurul mesei.

Masa în familie, un ritual care consolidează sentimentul de „împreună”

„Hrana cea mai importantă pe care ne-o oferim prin luatul mesei în familie constă în consolidarea sentimentului de «împreună», (re)confirmarea sentimentului de apartenenţă şi, nu în ultimul rând, stabilizarea unei identităţi familiale. Pe de o parte, masa în familie este un obicei care dezvoltă o obişnuinţă de care, de cele mai multe ori, odată ajunşi la adolescenţă şi mai apoi în primii ani de tinereţe, simţim nevoia să ne îndepărtăm, scrie Adevărul.ro. Pe de altă parte însă, în interiorul fiecărui cămin, masa în familie reprezintă un ritual. Pregătirea mâncării, aşezatul mesei, poziţionarea la masă a membrilor, discuţiile, toate aceste aspecte fac parte din ceea ce înseamnă masa în familie. Prin urmare, masa în familie nu este doar despre mâncare, ci mai ales despre hrana afectivă şi mentală pe care o furnizează prin setul de ritualuri transmise din generaţie în generaţie“, a explicat Ştefania Dumitrescu, psiholog, psihanalist, membru asociat al Societăţii Române de Psihanaliză (SRP) şi Preşedintele Asociaţiei Române de Psihanaliză de Cuplu şi Familie (ARPCF).

Lipsa meselor regulate în familie produce apariţia unor sincope şi uneori a blocajelor în dezvoltarea afectivă, îngreunarea construirii unei identităţi personale, a sentimentului de apartenenţă, a absenţei simţului comunitar, putând duce, coroborat şi cu alte aspecte ale funcţionării interne, şi la sentimente de alienare, de greutate de integrare şi adaptare la realitatea unei vieţi sociale, profesionale, de familie, avertizează specialistul.

Psihologul atrage atenţia şi asupra unei abordări periculoase care îi poate face pe membrii familiei să se îndepărteze de acest obicei şi să-l privească mai degrabă ca pe o obligaţie.

„Societatea românească este mult mai aproape de ceea ce putem numi o societate cu structură tradiţională, adică, acel tip de societate în care regularitatea este mai degrabă o regulă cu accente de impunere al unui trebuie care are ca efect fie îndepărtarea de regulă îndată ce lucrul acesta este posibil, fie revolta prin refuzul reproducerii regulii ce-a fost trăită constrângător în familia de origini. Acesta este unul din motivele importante pentru care, în prezent, ne confruntăm cu riscul de pierdere prin dizolvare a regularităţii meselor în familie. Pe de altă parte, e important însă ca această regularitate să se producă într-un ritm care să nu devină excesiv frustrant, constrângător şi supus unui trebuie de care să nu mai ştim ce şi cum să facem pentru a scăpa de mesele în familie“, recomandă specialista.

La studiul realizat de Delikat au participat 640 de persoane (50% femei şi 50% bărbaţi) cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, dintre care 59% cu studii superioare.

Citește mai mult: adev.ro/outu6x

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: