Voma la copii reprezintă de obicei unul dintre simptomele ce însoțesc diverse tulburări de ordin digestiv. Aceștia vomită din diverse motive. Deși creează neliniște în rândul părinților și disconfort pentru micuți, voma nu este o problemă atât de gravă.

În primele luni de viață, până când sistemul lor digestiv se obișnuiește cu mâncarea (laptele matern sau formulă), voma este un proces absolut normal, fiind asociat cu asimilarea mâncării sau, din contra, cu eliminarea surplusului de mâncare. Condiția este ca procesul să nu fie unul sever și foarte des.

După perioada de adaptare, această stare neplăcută, conform sursei citate, poate fi cauzata de:

  • infecția virală;
  • intoxicația alimentară;
  • alergii la mâncare, intoleranța la produsele lactate;
  • mâncarea care nu se „așează” bine în stomac;
  • medicația, reacție la medicamente;
  • răul de mare sau răul de mișcare;
  • durerile de cap severe;
  • legănarea copilului după ce a fost hrănit;
  • otrăvirea.

Prof. dr. Marin Burlea, Spitalul de Copii „Sf. Maria” Iaşi: „Atunci când apar stări de vomă la copil, acestea pot fi provocate de o infecţie, de o alergie la mâncare sau de rău de mişcare. Mulţi copii dau afară ceea ce mănâncă, dar nu vomită. Acesta este un reflux gastric. Copii care într-adevăr vomită, au de obicei şi diaree. Mare atenţie: voma poate conduce la deshidratare.

Semnele de deshidratare includ setea, lipsa urinării, urina închisă la culoare, gura uscată, ochi înfundaţi, plâns fără lacrimi, piele uscată. Uneori. Starea de vomă poate fi contagioasă dacă este cauzată de o infecţie virală sau bacteriană. Atenţie pentru mămicile cu bebeluşi: alăptatul la sân nu se întrerupe niciodată, cu excepţia stărilor de comă. La copiii mari trebuie oprite administrarea lichidelor şi a mâncării solide la. Administraţi frecvent cantităţi mici de lichide, o linguriţă-două, faceţi o pauză şi apoi iarăşi una-două linguriţe. Nu administraţi cantităţi mari de lichide, deoarece copilul le poate vomita. Daţi-i copilului dumneavoastră un strop de apă plată în care aţi dizolvat săruri de rehidratare, la fiecare oră. Aveţi grijă să soarbă cu înghiţituri mici. Nu folosiţi apa de la chiuvetă. Soluţiile de rehidratare orală, sunt cele mai bune în această situaţie. Nu daţi copilului suc dietetic, apă sărată, apă simplă, produse light, cafeină.

Dacă micuţul nu vomită în următoarele 8-12 ore, adaugaţi mâncare solidă. Pentru sugari, încercaţi cereale pe bază de orez cu apă. Pentru copii mai mari, încercaţi cereale uscate, covrigei sau pâine prăjită. Adăugaţi mâncare şi lichide pe măsură ce copilul pare că asimilează. Nu menţineţi copilul pe lichide în care aţi dizolvat săruri de rehidratare mai mult de o zi sau două”, spune medicul pentru Ziarul de Iași.

Selecție: Anastasia Florea, stagiară

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: